Ministrul de Interne susține că dintre recentele sale declaraţii pe stării de alertă au fost scoase din context, iar mesajul a fost transmis trunchiat.
Marcel Vela a făcut, joi, câteva precizări pe pagina sa de Facebook, în legătură cu răspunsurile pe care le-a oferit, miercuri, unor întrebări primite.
”Pentru că îmi doresc să fiţi informaţi, şi pentru că nu pot să nu observ faptul că răspunsurile oferite de mine aseară, punctual, oamenilor care au adresat întrebări au fost scoase din context, iar mesajul a fost trunchiat, revin cu precizări. Pentru o bună informare, vă recomand să ascultaţi cu atenţie răspunsurile mele pentru situaţiile specifice, ale persoanelor care mi-au adresat întrebări”, a notat ministrul.
Marcel Vela a reluat întrebările şi răspunsurile pe care le-a oferit, la întrebări legate de limita administrativ-teritorială şi picnicuri.
”Întrebare 1: Prin părăsirea localităţii se înţelege limita de municipiu sau limita de judeţ? Vă mulţumesc!
Răspuns: Vreau să vă spun că au fost discuţii cu privire la ce înseamnă această limită şi există foarte multe zone, inclusiv Bucureştiul care este foarte legat de judeţul Ilfov. De exemplu, sunt mulţi cetăţeni din judeţul Ilfov care locuiesc în Bucureşti sau mullţi bucureşteni care sunt în Bucureşti, lucrează aici dar şi-au stabilit domiciliul în zona limitrofă Bucureştiului, care ţine din punct de vedere teritorial administrativ de judeţul Ilfov. Atunci se punea problema să discutăm despre zone metropolitane pentru a determina o limită locativă, să spun aşa, lucru care se întâlneşte nu doar in Bucuresti, ci şi în Cluj, în Timişoara, Oradea, în alte mari municipii care au dezvoltat o zonă periurbană cunoscută ca şi zonă metropolitană şi, în acest context, am decis următorul lucru: puteţi sa mergeţi, să parasiti localitatea fără a ţine cont de limita de municipiu sau limita de judet, aşadar nu este impusă o limită pentru că era foarte dificil de impus limita în aceste zone metropolitane şi, în cosecinţă, nu va exista o limită teritorial-administrativă în cadrul căreia să vă puteţi deplasa sau să nu vă puteţi deplasa.
Întrebare 2: Putem merge începând cu data de 15 mai la iarbă verde, plajă, având în vedere că trebuie să ieşim din localitate la vreo 5 km?? Eu cred că este mult mai ok dacă am avea voie sa ieşim în spaţii unde putem păstra distanţarea, decât în parcuri! Aştept un răspuns din partea dumneavoastră!!
“Puteţi merge începand cu 15 mai unde doriţi dvs, EVIDENT RESPECTÂND REGULILE impuse în ORDONANŢELE MILITARE, REGULI care VOR FI PRELUATE ÎN DECIZIA Comitetului Naţional Pentru Situaţii de Urgenţă, în sensul în care să păstraţi distanţa socială, să aveţi materiale de protecţie şi, evident, să indepliniţi toate condiţiile care ţin de igiena personală, să vă spălaţi des pe mâini şi SĂ FACEŢI TOT CE AŢI FĂCUT ŞI PÂNĂ ACUM PENTRU A OPRI RĂSPÂNDIREA NOULUI CORONAVIRUS”, a mai notat Marcel Vela pe Facebook.
Întrebat, joi, despre situația creată, premierul Ludovic Orban a spus că nu comentează declaraţii ale colegilor săi.
“Motivele pentru care se va permite părăsirea localităţi nu sunt încă stabilite în forma finală, pentru că evaluăm riscul epidemiologic legat de fiecare tip de deplasare şi când o să finalizăm evaluarea, cu siguranţă vom anunţa aceste măsuri. Decizia se va lua de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă printr-o hotărâre după declararea stării de alertă. Sigur, decizia se va lua, cel mai probabil, în ultima zi în care ne vom afla în starea de urgenţă care a fost instituită prin decretul preşedintelui aprobat de Parlament”, le-a declarat șeful excutivului jurnaliştilor, joi, la finalul vizitei efectuate la Uzina Ford Craiova.
Șeful guvernului declasare, miercuri, că măsurile şi restricţiile care vor continua după data de 15 mai, când va expira actuala stare de urgență, sunt necesare pentru a limita răpândirea infecțiilor cu noul coronavirus. Potrivit lui Ludovic Orban, starea de alertă va permite adoptarea unor măsuri de protejare a populației. Șeful executivului se arată convins că românii vor respecta restricţiile.
“Este o decizie care mă şochează, care are un vădit caracter politic şi care se situează pe linia deciziilor care sunt luate în favoarea minorităţii extrem de redusă care încalcă legea şi nesocoteşte majoritatea zdrobitare a cetăţenilor români, peste 98%, care respectă legea şi s-a comportat în toată această perioadă responsabil și a contrbuit fiecare dintre ei la limitarea răspândirii virusului”, a declarat premierul Ludovic Orban. ”Vom căuta o cale legală care să permită autorităţior să lupte împotriva celor care nu respectă regulile şi îi pun în pericol pe ceilalţi cetăţeni”, a adăugat șeful executivului.
Procurorul General al României se așteaptă la un val de contestări în instanțe a amenzilor primite pentru încălcarea ordonanțelor militare. La Europa FM, Gabriela Scutea spune că neplata unei amenzi nu mai poate fi motiv de cercetare penală. Până acum, polițiștii au amendat peste 300.000 de persoane, iar valoarea amenzilor depășește 120 de milioane de euro. Aplicate în timpul stării de urgență, instituită în contextul epidemiei de nou coronavirus, aceste sancțiuni contravenționale sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ca valoare și număr.
“Sancțiunile penale sunt separate de sancțiunile contravenționale. Practic, din anul 2002, amenda contravențională nu mai poate fi transformată în închisoare nici măcar contravențională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgență și reluarea activității de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancționare contravențională”, declară Gabriela Scutea. “Probabil, cetățenii vor contesta sancțiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi și vă dați seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă”, a adăugat procurorul.
Instanțele se redeschid la 15 mai. Audierile vor avea loc, pe cât posibil, prin videoconferință.
În interviul acordat Europa FM, procurorul general Gabriela Scutea a anunțat că 9 dosare au fost deja trimise în judecată. 63 au fost clasate.