Ministrul Muncii susține că sunt salarii în sistemul bugetar cărora li se adaugă sporuri de până la 85%.
Potrivit Ralucăi Turcan, coaliția de guvernare dorește o reaşezare a sistemului de remunerare, astfel încât sporurile să fie motivante.
“După ce s-a stabilit un cadru unitar de salarizare relativ echilibrat, excepţiile au ajuns să devină regulă şi, dintr-un context legal în care în sistemul bugetar există o anumită aşezare pe grilă, cu un salariu minim, cu un salariu maxim şi sporurile să fie acordate fie pentru o anumită categorie profesională, fie pentru a motiva angajaţii, am ajuns ca prin lobby făcut în Parlament ca diferite categorii profesionale să apară cu excepţii de la regula stabilită pentru toţi bugetarii”, a explicat ministrul.
Raluca Turcan a punctat că România se află peste media europeană în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor salariale.
“Până la urmă, acesta este scopul reformei în sistemul bugetar pe care am demarat-o deja şi vrem să o ducem la bun sfârşit, de a ajunge într-un final la un cadru legal care să fie deopotriva sustenabil, pentru că, dacă ne uităm la ponderea cheltuielilor salariale în total cheltuieli ale statului, vedem că suntem peste media europeană, să fie echitabile, să fie motivante şi pe fond instituţiile să ajungă să lucreze pentru oameni pentru că vorbim de serviciul public în cea mai mare parte şi atunci mi se pare corect ca ceea ce înseamnă salarizare în sistemul public să fie privită în permanenţă din perspectiva îndeplinirii misiunii de serviciu în sistemul public pe care aceste instituţii îl au”, a adăugat ministrul.
“Anul acesta, în 2021, nivelul sporurilor a fost îngheţat la nivelul anului 2020. Aşadar, ceea ce am propus pentru construcţia bugetului de stat are la bază îngheţarea sporurilor şi salariilor la nivelul lui 2020. Simultan însă facem o analiză temeinică a acestor sporuri şi nu intrăm populist în subiectul sporuri pentru că pentru o bună parte a angajaţilor în sistemul bugetar sporurile în loc să fie pentru o categorie profesională sau pentru motivare, au ajuns să fie completări la salariu şi sunt meserii sau categorii profesionale care merită salarii decente, de aceea nici nu putenm în antiteză sistemul bugetar cu sistemul privat sau sistemul sporurilor prin reducere să ducă automat la o scădere a veniturilor pentru că sunt unele situaţii şi de aceea o luăm practic categorie profesională cu categorie profesională în care mai bine creştem salariile de bază, aşezându-le în altă poziţie pe grilă decât să avem tot felul de sporuri care nu îşi au rostul pur şi simplu”, a transmis Raluca Turcan.
Șefa Muncii a precizat că există angajaţi care sunt la nivel de salarizare 2022 şi alţii care au rămas la nivelul din 2019.
“În prima etapă, pe legea salarizării unitare am stabilit nişte principii şi anume care sunt salariile de bază de la care se pleacă cu plata salariilor pentru că şi aici avem o anomalie, trebuiau făcute nişte majorări graduale ale salariilor de bază şi în această creştere graduală au apărut din nou excepţiile şi unii sunt la nivel de salarizare 2022, alţii sunt la nivel de salarizare 2019. Aşadar, avem partea de salarizare de bază, după care unele sporuri sunt inutile, cum ar fi sporul de solicitare neuropsihică sau sporul de confidenţialitate, în condiţiile în care obligaţia legală este să respecţi legea sau alte sporuri care pot fi acordate în sumă fixă pentru că se acordă pentru acelaşi grad să spunem de expunere a angajaţilor, cum ar fi sporul de condiţii vătămătoare. Se întâmplă ca doi angajaţi i într-un birou având salarii de bază diferite pentru aceeaşi aşa-zisă expunere la condiţii vătămătoare să primească sume diferite, pentru că se calculează la salariul de bază”, a explicat ministrul Muncii.
Raluca Turcan a subliniat că există primării de comune care au salarii mai mari decât la oraş.
“Există salariile în administraţia publică locală care nu sunt pe grila de salarizare unitară şi chiar de la reprezentanţii structurilor asociative am primit solicitări pentru a include şi salariile din administraţie pe grilă întrucât avem anomalii prin care angajaţi dintre o comună mică şi fără venituri pentru nicio formă de investiţii, au salarii mai mari decât un oraş de trei ori mai mare. Hai, să încercăm o aşezare acestor salarii pe grilă astfel încât şi aici să fie o echilibrare, pe de o parte între autorităţile din administraţia publică locală, pe de altă parte între autorităţile din administraţia publică centrală şi cele din administraţia publică locală. Sunt iarăşi situaţii şi excepţii în care salariile la nivel local sunt mai mari decât la nivel central”, a completat ministrul.
