Confidenţialitate


Ministrul Sănătății Florian Bodog, acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat – presă


Ministrul Sănătății Florian Bodog, acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat – presă

Ministrul Sănătăţii, Florian Dorel Bodog, a plagiat 147 dintre cele 232 de pagini ale tezei sale de doctorat în Ştiinţe Economice, intitulată “Managementul şi marketingul unităţilor sanitare” şi susţinută în 2008 la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), scrie jurnalista Emilia Şercan.

Conform articolului problicat de pressone.ro, două dintre cărţile din care Bodog a copiat masiv sunt semnate, una, de un consilier personal de-al său − decanul unei facultăţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, iar alta, de o colegă − conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea.

Autorul uneia dintre cărţi este conferenţiarul universitar Lucia Daina, subordonată şi colegă a lui Bodog atât la Facultatea de Medicină unde el a fost decan, cât şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, pe care Bodog l-a condus ca manager. Lucia Daina este în prezent directorul medical al acestui Spital.

“Am avut discuţii cu domnul Bodog, dar nu despre teza dumnealui. Nici nu ştiu cum să reacţionez. Nu am văzut teza dânsului, nu ştiu cum a lucrat. O să mă gândesc să văd dacă e ceva de făcut. Este o informaţie tare aşa… de dimineaţă“, a declarat Lucia Daina pentru Press One.

O altă carte a fost scrisă de profesorul universitar Petru Armean, decanul Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală de la Universitatea de Medicină (UMF) “Carol Davila” din Bucureşti, fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi actual consilier personal al lui Florian Bodog.

Armean a fost şi membru în comisia de abilitare care în 2013 i-a acordat lui Bodog dreptul de a coordona doctorate.

Nu pot să cred că au fost copiate pagini întregi şi că nu au fost citate. Nu pot să vă spun nimic despre acest lucru. O să vorbesc cu domnul ministru când o să ne întâlnim“, a declarat Armean pentru Press One.

De asemenea, primele 47 de pagini din teza ministrului Sănătăţii sunt plagiate, în cea mai mare parte, din volumul intitulat “Management: de la teorie la practică” (autori: Viorel Cornescu, Paul Marinescu, Doru Curteanu şi Sorin Toma), publicat în 2003 la Editura Universităţii din Bucureşti.

Doctoratul în Ştiinţe Economice este cel de-al doilea titlu ştiinţific de doctor pe care îl deţine Bodog, primul fiind cel în Ştiinţe Medicale, obţinut în 2001 la Universitatea din Oradea.

Florian Bodog (46 de ani) este medic, profesor universitar şi prodecan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea. A mai fost decan al aceleiaşi facultăţi, şef de cabinet al ministrului Ladislau Ritli, director şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Până în vara anului 2016 a fost şi conducător de doctorate în medicină, însă Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) i-a retras această calitate deoarece nu îndeplinea criteriile pentru abilitare, având doar două articole ştiinţifice publicate în calitate de prim-autor, scrie pressone.ro.


Ultimele stiri
Bradul de Crăciun, o tradiție cu rădăcini în Antichitate. Unde a apărut obiceiul împodobirii lui

Obiceiuri de Crăciun, în Transilvania. „Ce presupune „Colinda de ceată bărbătească”, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013…

Studiu: Șase din zece români declară că depășesc bugetul alocat pentru Sărbători. Generația care economisește mai mult |…

Tradiții de Crăciun în Maramureș: Brondoșii de Cavnic, obicei unic în țară, prin care sunt alungate spiritele rele…

STUDIU: De sărbători, Generația Z preferă momente autentice alături de familie și prieteni | AUDIO

Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Cele mai bune filme pe care să le vezi de Crăciun | VIDEO

În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…