Ministrul Agriculturii susține că, la momentul actual, foarte mulţi producători şi procesatori din România au stocuri foarte mari la lapte şi produse lactate, carne de pui, legume şi carne de vită.
Adrian Oros consideră că rezervele de cereale vor fi suficiente până la noua recoltă, una care va fi foarte slabă.
“Dacă va fi 50-60%, va fi foarte bine. În anii foarte buni când am avut norocul să plouă, am produs la 9 milioane de tone de grâu. Consumul intern este de între 2,5 şi 3 milioane. Pentru panificaţie, cam 2,2 milioane, restul pentru cei care procesează şi care lucrează în domeniul panificaţiei. Dacă va fi jumătate, va fi undeva la 5…6 milioane. Deci consumul intern va fi acoperit, va trebui să avem grijă să ţinem cerealele în ţară. Şi avem această asigurare din partea celor care fac export şi import cu cereale. Am făcut o înţelegere, noi o să ne ţinem de cuvânt, sper că şi domniile lor se vor ţine de cuvânt, dacă nu, avem acest instrument extrem, sigur, prin care putem să sistăm exporturile. Nu am dori să ajungem, iarăși, în acea situaţie, dar pentru orice guvern este mai important să ne asigurăm că avem suficiente stocuri de alimente”, a explicat Adrian Oros.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune că sunt afectate de secetă 2,9 milioane de hectare din toate judeţele din Moldova şi din sudul ţării, în discuție fiind culturile semănate în toamnă. Cei afectați de secetă vor fi despăgubiți.
Ministrul Agriculturii spune că seceta afectează judeţele din Moldova şi din sudul ţării.
“Toate culturile semănate în toamnă, 2,9 milioane de hectare (grâu, seceră, orz, orzoaică şi rapiţă). Sigur că gradul de afectare este diferit, şi pe zone şi pe culturi. De aceea, nici nu vrem acum să venim cu nişte cifre privind despăgubirile pentru că vrem să avem o imagine completă, în aşa fel încât să putem identifica clar toate sumele care sunt necesare şi oamenii să fie despăgubiţi corec. Nu vrem să avansăm sume, să creăm expectanţe. Vrem să facem lucrurile temeinic, dar cu siguranţă vom despăgubi pe toţi cei care au fost afectaţi de secetă”, a spus Adrian Oros.
Potrivit lui, în ultimii ani capacitatea irigabilă a ajuns la 800.000 de hectare.
“Avem o suprafaţă irigabilă cam 10 la sută din suprafaţa arabilă. Acolo suntem în acest moment. A fost un program ambiţios început în 2016 privind reabilitarea infrastructurii principale când trebuiau să se reabiliteze infrastructura principală care deservea cam două milioane de hectare şi trebuiau să fie cheltuite sume apropiate de un miliard de euro. Situaţia pe care am preluat-o şi care este la acest moment este că s-au cheltuit doar o cincime, aproximativ 200 de milioane de euro şi s-au reabilitat cam 800 de mii de hectare. Asta este capacitatea irigabilă pe hârtie. Când vom porni activitatea de irigare, vom vedea şi calitatea lucrărilor care s-au făcut în această perioadă, dacă s-a urmărit un grafic de lucrări, dacă lucrările s-au executat şi sunt de calitate şi dacă efectiv cele 840.000 de hectare sunt într-adevăr irigate”, a spus ministrul Agriculturii.
Adrian Oros a criticat, totodată, guvernările precedente.
“Am văzut că, în ultimele zile, primim lecţii de la cei care au gestionat situaţi din agricultură multă vreme şi au dus agricultura românească în acest stadiu, în care să fie meteodependentă, dacă nu plouă, să nu avem producţii, securitatea alimentară a ţării să stea la mâna câtorva traderi şi mari fermieri şi, de aceea, am fost nevoiţi să oprim exporturile la un moment dat pentru că nu voiam să ajungem ca securitatea alimentară a ţării să fie la mâna câtorva traderi şi mari fermieri. Acum, aceste personaje încearcă să ne dea lecţii şi să ne spună că ar trebui să declarăm stare de calamitate. Sigur, noi ar fi trebuit să declarăm stare de calamitate exact când s-a terminat guvernarea lor pentru că ţara era deja calamitată de această guvernare”, a insistat Adrian Oros.
În altă ordine de ieri, în următoarea ordonanţă militară, ar urma să se revină asupra deciziei de a se opri vânătarea la mistreţi, precizând că această măsură ar fi bună pentru controlul populaţiei de mistreţi, dar şi pentru că aceştia încep să producă pagube în producţiile agricole.
