În cearta publică dintre putere și opoziție privind reforma pensiilor, politicienii omit să explice de ce este nevoie de schimbări în ceea ce privește fondul public de cotizații pentru bătrânețe, Pilonul 1.
În acest moment, deficitul este 16, 7 miliarde de lei, sumă uriașă pe care Guvernul o transferă în acest an de la bugetul național la pensii.
Dacă sistemul de pensii nu se schimbă, generația care va ieși la pensie peste 25 de ani va primi (după 30 sau chiar 40 de ani de contribuții) o pensie care va avea o putere de cumpărare de 100 de euro, la valoarea de acum, arată un studiu al Băncii Mondiale.
Anca Grădinaru a stat de vorbă cu ministrul Muncii, Raluca Turcan, care explică în ce fel și când va fi reformat acest sistem.
Ministrul Muncii susține că două sunt motivele pentru care sistemul de pensii trebuie urgent schimbat: inechitatea crasă, adică oameni cu aceeași pregătire au pensii mult diferite, ceea ce a dus la procese în lanț și, în al doilea rând, nevoia de a plăti tot mai multe pensii, unele uriașe, când contributorii sunt mai puțini.
„Deficitul este într-o creștere semnificativă față de anul 2019 și se ridică la 16,7 miliarde de lei, în condițiile în care, în anul 2019, era de 3 miliarde de lei și atunci au început cei din fosta guvernare să vorbească de majorări de pensii de 40%. Acești 16,7 miliarde de lei reprezintă suma care se transferă de la bugetul de stat către bugetul de asigurări sociale, adică bugetul în care se colectează contribuțiile de la cei care se află astăzi în activitatea profesională. Noi transferăm din taxele și impozitele tuturor românilor 16,7 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale de stat, pentru plata pensiilor.
Reforma pur și simplu reprezintă o necesitate pentru sustenabilitatea sistemului de pensii. Noi avem anul acesta un buget mai mare față de anul trecut cu 7,7 miliarde de lei, ajungând la 87,47 de miliarde de lei. Dacă noi nu am face nimic și am lăsa legislația făcută de PSD în vigoare, la anul ar trebui să plătim 138 de miliarde de lei, ceea ce ar conduce la un blocaj financiar. Asta, în condițiile în care la calculul pensiei nu se iau toți factorii de contributivitate pe care oamenii i-au avut în decursul activității.
Reforma constă în a reduce inechitățile și în a crește mai mult pensiile mai mici, astfel încât noi să putem să păstrăm și să stabilizăm cuantumul cheltuielilor cu pensiile în Produsul Intern Brut. Deasemenea, stopăm procesele câștigate în instanță și pierdute de statul român. Scoatem impredictibilitatea din calculul pensiilor, găsind o formulă legală, stabilă, de majorare a pensiilor ulterior, după finalizarea legii.”
S-a ajuns la un astfel de deficit pentru că pensiile au crescut în bloc, spune ministrul Muncii, cu același procent și pentru cei cu pensii mici și pentru cei cu pensii de zeci de mii de lei:
„În decursul timpului, Legea pensiilor s-a schimbat. Până în 2001 nu se luau în calcul anumiți factori de salarizare pentru care se aplica contribuția de sigurări sociale, după 2001 s-a schimbat legea. Toți cei care au ieșit la pensie înainte de 2001 și au avut elemente contributive în activitatea profesională se duc în instanță și câștigă pentru că este firesc ca, la aceeași pregătire și aceeași vechime, să existe o echitate în sistemul de pensii. Există inechități uriașe între cea mai mică pensie și cea mai mare pensie, există procese pierdute pe bandă rulantă de statul român în fața pensionarilor. Doar anul acesta, cheltuielile cu asistența juridică pentru procese câștigate de pensionari împotriva statului sunt de 3,3 milioane de lei, bani care s-ar putea regăsi, dacă noi stopăm toate condițiile care duc la câștigul acestor procese, acești bani s-ar putea duce în valoarea pensiei.”
Așa s-a ajuns la următorul risc:
„În momentul de față, 10 salariați susțin pensiile pentru 9 pensionari și lucrul acesta este inegal distribuit la nivel de țară. Sunt regiuni mai bogate unde un număr mai mic de salariați susține un număr mai mare de pensionari și în regiunile sărace se inversează acest raport.
Există un studiu făcut acum 3 ani, în care se arată că, dacă acest deficit cronic la bugetul de pensii nu se redresează, în condițiile creșterii numărului de pensionari, atunci vom ajunge ca aceste cheltuieli să fie evident mai mari decât ceea ce putem plăti, să existe inflație, să scadă puterea de cumpărare și, implicit, puterea de cumpărare a unei pensii să ajungă undeva în jur de 500 de lei. Nu doar că suntem obligați la reformă, din cauza cifrelor și a legislației proaste făcute până acum, ci avem o datorie morală să restabilim acest echilibru în susținerea plății pensiilor pentru aproximativ 5 milioane de pensionari.”
Europa FM a solicitat și părerea unui expert. Profesorul universitar Tudorel Andrei, de la Departamentul de Statistică și Econometrie din cadrul ASE, spune că România înregistrează o dependență tot mai mare a vârstnicilor , din cauza reducerii masive a populației tinere și adulte, adică a celei care susține pensiile în plată. Care este riscul pe termen lung?
„Dacă în 2015 raportul de dependență al persoanelor vârstnice a fost 25%, în 2020 a ajuns la 29%, ceea ce înseamnă foarte mult. Avem mai multe persoane în populația de peste 65 de ani în raport cu populația din grupa de vârstă 15-64 de ani. Dacă vom continua pe același trend al creșterii dezechilibrelor, este posibil să ajungem la o valoare greu de închipuit în acest moment, peste 40-50%, ceea ce înseamnă enorm. Problema este și la indicele de îmbătrânire, în 2015 a fost aproape 110, iar în 2020 este 120-121%. Asta ce înseamnă? Că, dacă vom continua pe același trend al reducerii populației dar mai ales a reducerii populației din grupa de vârstă 15-64, vom ajunge să nu susținem sistemul de pensii.”
Guvernul actual s-a angajat să reformeze sistemul de pensii. Cum o va face?
„Într-o dezbatere de reformă, evident că discuțiile sunt diverse, însă pe fond, noi cu Uniunea Europeană avem obligația să comunicăm foarte clar și foarte asumat. Am stabilit reperele care vor sta la baza noii Legi a pensiilor și în aceste repere nu vorbim de creșterea obligatorie a vârstei de pensionare, vorbim de stimularea rămânerii în activitatea profesională, opțional. De asemenea, nu discutăm despre creșterea stagiului minim de cotizare pentru a avea acces la sistemul de pensie. Iată, așadar, două mari dezinformări care s-au rostogolit în spațiul public. (…) Noi știm exact ce vrem să facem pe partea de reformă și lucrul acesta va fi întărit inclusiv prin parteneriatul cu o instituție financiară, care să confirme și să coreleze legea noastră în contextul legislației europene.”
O nouă lege a pensiilor va fi gata anul viitor, iar ministrul Muncii ar vrea ca la finalul anului 2022 să intre în vigoare.
„Ne propunem ca undeva la mijlocul anului viitor să prezentăm proiectul de lege și finalul anului 2022 să ne prindă cu o lege votată în Parlament. Acesta este calendarul pe care ni-l asumăm în discuțiile cu Uniunea Europeană. Noi suntem acum într-o procedură de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că, dacă avem nevoie de bani și nu reglăm această procedură, ne împrumutăm la costuri mult mai mari decât am face-o dacă am menține condițiile asumate de noi ca țară. Uniunea Europeană așteaptă de la România să arate că poate să susțină cheltuielile antamate prin legislație, ori la noi cheltuielile antamate prin legislație sunt haotice.”
- Anca Grădinaru
