Comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor îl audiază, miercuri, pe ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, referitor la evoluţiile de securitate din bazinul Mării Negre şi la poziţia statului român în cadrul NATO şi al Uniunii Europene cu privire la acest subiect.
“Comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor îl vor audia, miercuri, 16 februarie 2022, ora 9.00, pe ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Obiectul audierii îl constituie evoluţiile de securitate din bazinul Mării Negre şi poziţia statului român în cadrul NATO şi Uniunii Europene, pe această temă”, conform unui anunţ al Senatului.
Ministrul Aurescu urmează să prezinte și evoluţiile recente de securitate în Vecinătatea Estică şi despre eforturile politico-diplomatice ale României, precizează MAE.
Totodată, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a fost invitat la comisia parlamentară de control al SRI pentru a discuta situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO. Discuția este programată pe 22 februarie.
Într-o alocuțiune susținută marți seară, președintele american a avertizat Rusia că va suferi consecințe “dezastruoase” dacă nu va renunța la planul de a ataca Ucraina.
Scenariul este “încă posibil”, crede Joe Biden, care a repetat că soldații americani nu vor fi trimiși pe un asemenea front, însă Statele Unite vor apăra ”fiecare centimetru” din teritoriul alianței Nord-Atlantice. “Nu suntem dușmanii voștri”, a transmis poporului rus liderul de la Casa Albă.
Țările NATO au reacționat cu un optimism precaut la anunțul Rusiei că retrage în cazărmi unele dintre trupele masate la frontiera cu Ucraina.
“Până acum nu am observat niciun semn care se confirme detensionarea situației pe teren”, a spus secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, care vrea o retragere semnificativă a soldaților și a echipamentelor militare. “Nu credem până nu vedem”, a transmis, la rândul său, administrația de la Kiev.
Pentru moment, nu există informații despre amploarea și calendarul retragerii.
Într-o convorbire avută la nivel de miniștri de externe, Washingtonul a transmis Moscovei că rămâne angajat pe calea diplomației.
La întâlnirea de marți cu cancelarul german, președintele rus s-a arătat dispus dialogului cu Occidentul despre transparenţa militară pe continent şi revizuirea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Vladimir Putin a transmis că NATO nu îşi poate consolida propria securitate în “detrimentul” Rusiei.
Totodată, liderul de la Kremlin a ținut să spună că gazoductul Nord Stream 2 este “un proiect pur comercial”, fără caracter politic. Viitorul acestuia a fost pus sub semnul întrebării în timpul actualei crize. Potrivit lui Vladimir Putin, Rusia ar putea continua să livreze gaze Europei inclusiv prin Ucraina, dacă se doreşte acest lucru.
La Moscova, cancelarul german a cerut măsuri pentru reducerea presiunii militare şi evitarea unui conflict armat în Europa. “Extinderea NATO nu este pe agendă în acest moment”, a subliniat Olaf Scholz, în contextul în care Rusia se opune admiterii Ucrainei în alianță.
Miniştrii Apărării din statele Alianței Nord-Atlantice se reunesc, miercuri și joi, la cartierul general din Bruxelles. România este reprezentată de Vasile Dîncu. Discuțiile se vor concentra pe tema situației de pe flancul estic. Joi este programată o întâlnire cu partenerii din Ucraina și Georgia.
La București, Ministerul Apărării Naționale a anunțat, marți, că România este pregătită să găzduiască un nou grup de luptă NATO, reunind în jur de o mie de militari, cel mai probabil sub comandă franceză. După ocuparea Peninsulei Crimeea, în 2014, Alianța Nord Atlantică a creat primele patru grupuri de luptă, care sunt prezente în Polonia, Estonia, Lituania și Letonia.
Adjunct al NATO, Mircea Geoană estimează că grupul de luptă care va acționa în România va fi operațional până în vara acestui an.
Într-un nou gest provocator, Duma de Stat a Rusiei, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a adoptat o hotărâre prin care îi cere preşedintelui Vladimir Putin să recunoască autoproclamatele republici separatiste Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei. Potrivit rezoluției, cetăţenii ruşi care locuiesc în aceste regiuni – al căror număr este estimat la 700.000 – au nevoie de “sprijin”.
O asemenea recunoaștere ar reprezenta o încălcare “grosolană” a integrității Ucrainei, crede secretarul general al NATO, în timp ce Kievul o vede ca “o agresiune fără arme”, întrucât un pretext similar a fost folosit și pentru ocuparea Crimeii.
Mai multe instituții ucrainene, între care Ministerul Apărării, au fost ținta hackerilor marți seară. Kievul nu exclude ca în spatele atacului cibernetic să fie Moscova. În urmă cu o lună, câteva site-uri ale guvernului ucrainean erau vizate de un atac cibernetic masiv, în urma căruia date ale cetățenilor au devenit publice.
