Europenii caută un acord pe tema combaterii abuzurilor în domeniul detaşării lucrătorilor
Ce situatii vor sa elimine oficialii europeni? De exemplu, abatoare care angajează forţă de muncă ieftină în ţările din Europa de Est şi şantiere in care muncitorii sunt plătiţi cu doi euro pe oră.
MiniştRii europeni ai Muncii vor sa consolideze un text din 1996, care prevede ca o întrepindere să poată ‘detaşa’ salariaţi în altă ţară a Uniunii Europene cu condiţia să aplice anumite reguli referitoare la salarii si condiţii de muncă din ţara gazdă, dar plătind cotizaţii sociale în ţara de origine. În lipsa unui control eficient, apare o formă de ‘dumping social’.
Parisul şi Berlinul cer noi măsuri de control imediat ce apare suspiciunea unei fraude. In plus, Franta, Germania, Belgia, Luxemburg şi Italia vor ca fiecare ţară să poate stabili singură documentele necesare care pot fi solicitate unei firme ce detaşează muncitori.
Alte aproximativ zece state vor să vizeze în mod automat firmele care fraudează muncitori detaşaţi.
Însă aceste fraude devin tot mai complexe, fiind implicate uneori chiar şi şase firme, lucru ce sporeşte dificultatea pedepsirii lor. Parisul intenţionează să limiteze această propunere doar la domeniul construcţiilor’.
Toate aceste propuneri sunt blocate de opoziţia mai multor state din Europa de Est (Polonia, Ungaria, Cehia şi altele), care acuza un atac la adresa liberei circulaţii a muncitorilor.
Marea Britanie a anunţat recent că vrea să înăsprească regulile de alocare a ajutoarelor sociale către imigranţii europeni, înaintea deschiderii complete a pieţei muncii pentru români şi bulgari.
În cazul unui eşec, şefii de stat şi de guverne vor putea relua subiectul la summitul de la sfârşitul lunii. Însă, în lipsa unui acord până la sfârşitul anului, textul va amânat până după alegerile europene din primăvară.
Intre timp, Franţa pregateste o intensificare a controalelor, în special prin inspecţia muncii. Nici Belgia nu mai asteapta o iniţiativă europeană: anunta inspecţii ale unor echipe specializate şi sancţiuni financiare ‘grele’.
