Ministerul Justiţiei spune că, potrivit deciziei CEDO privind condiţiile din penitenciare, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere – de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile de detenţie şi de natură legislativă, care să asigure “un recurs eficient pentru vătămarea suferită”.
Ministerul Justiţiei subliniază că CEDO menţionează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern pentru soluţionarea problemei condiţiilor de detenţie, precum îmbunătăţirea funcţionării sistemului de probaţiune şi simplificarea procedurii de acces la liberarea condiţionată.
Într-un comunicat de presă transmis marţi privind decizia pilot pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, Ministerul Justiţiei arată că hotărârea Curţii rămâne definitivă în termen de trei luni de la data pronunţării, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută.
Ministerul Justiţiei spune că, potrivit deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere – de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie şi de natură legislativă, care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.
Curtea menţionează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern pentru soluţionarea problemei condiţiilor de detenţie: îmbunătăţirea funcţionării sistemului de probaţiune şi simplificarea procedurii de acces la liberarea condiţionată.
“În cuprinsul hotărârii, Curtea a reţinut progresele înregistrate în România, a apreciat măsurile adoptate de statul român de natură să conducă la reducerea fenomenului de suprapopulare în penitenciare şi a încurajat continuarea eforturilor în această direcţie. Trebuie subliniat faptul că CEDO nu aplică nicio sancţiune pecuniară statului român pentru problema sistemică semnalată (condiţiile din penitenciare), acordând satisfacţie echitabilă reclamanţilor din cauză (17.850 euro pentru patru reclamanţi, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată). Prin hotărârea pilot, Curtea a decis să amâne examinarea cauzelor similare care nu au fost comunicate Guvernului României până la adoptarea planului de măsuri”, mai arată sursa citată.
De asemenea, Ministerul Justiţiei susţine că va continua implementarea Memorandumului privind calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune aprobat de guvern în aprilie 2016 şi aminteşte cele două acte normative adoptate de guvern şi aflate în dezbaterea Parlamentului – proiectul pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câştig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, şi proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse adoptat în şedinţa din 31 ianuarie, în care a fost adoptată OUG 13 privind modificarea codurilor penale.
Potrivit Ministerului Justiţiei, în plan administrativ, în perioada 2016-2017 au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrări de investiţii şi reparaţii curente, s-au făcut lucrări de reparaţii curente în 2.657 de camere de detenţie şi au fost modernizate 200 de locuri la Penitenciarul Bacău şi există lucrări în derulare cu termen de implementare în acest an: crearea a 40 de locuri noi de detenţie şi modernizarea altor 282 locuri de detenţie (Penitenciarul Deva), crearea a 200 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Giurgiu, crearea a 96 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Găeşti.
În privinţa sistemului de probaţiune, Ministerul Justiţiei susţine că măsurile aplicate au fost validate de datele statistice corespunzătoare activităţii înregistrate de serviciile de probaţiune în perioada 2015-2016, interval în care s-a resimţit efectul noii orientări a politicii penale în materia regimului sancţionator aplicabil persoanelor care au săvârşit infracţiuni: la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau în detenţie şi aproximativ 42.000 de persoane în probaţiune, iar la începutul acestui an aproximativ 27.000 de persoane se aflau în regim de detenţie, iar peste 56.000 de persoane în probaţiune.
Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Potrivit CEDO, România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar instanţa lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.
