Președinta Comisiei pentru Învățământ a Senatului, Monica Anisie a declarat marți că e nevoie de clarificări și eforturi suplimentare, după ce Ministerul Educației de la Kiev a cerut să știe de ce copiii refugiaților nu iau parte la orele de la distanță.
„Am primit la Comisia pentru învățământ din Senatul României o solicitarea din partea Ministerului Educației din Ucraina care, minister, este îngrijorat că elevii înmatriculați în școlile lor, nu se regăsesc printre cei conectați la sistemele de învățare la distanță și nu știe dacă statele care îi găzduiesc le sprijină accesul la serviciile de educație. Cred că este nevoie să facem mai mult, inclusiv prin decizii legislative, ca traseul acestor copii să fie bine identificat.”
Cel puțin 40.000 de copii ucraineni au rămas în România din martie, de la momentul invadării Ucrainei de către Rusia.
Ultimele cifre ale Ministerului Educației arată că puțin peste 2.500 fac cursuri în format fizic în România, adică sub 10%. Două dintre probleme sunt lipsa spațiilor și a profesorilor de limbă ucraineană.
Consilierul prezidențial pentru educație, Ligia Deca, admite că numărul elevilor ucraineni este prea mic:
„Am vorbit cu mame din Ucraina care spuneau că prima noapte de după ce copilul lor a revenit la școală a fost prima naopte în care copilul a reușit să doarmă liniștit. Este vorba depre acest rol minunat al școlii, de a reda copiilor copilăria și faptul că avem din păcate doar 10% dintre copiii pe care îi știm pe teritoriul României înscriși într-o formă sau alta, în limba ucraineană sau în limba română în școlile românești este ceva ce cred că putem schimba.”
De ce atât de puțini elevi ucraineni aflați în România fac școală? Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florin Lixandru, spune că cei mai mulți ar fi declarat că participă online la orele organizate de profesorii lor rămași în Ucraina.
Ministerul a pregătit cursuri intensive de limba română pentru copiii ucraineni, a adăugat Florin Lixandru:
„Elevii care provin din zona de conflict și care doresc să participe la activități educative intră în școli cu statut de audient dar ne punem problema ce se va întâmpla din septembrie, când aceștia ar trebui să intre în sistemul de educație românesc cu statut de elev. Motiv pentru care am regândit cumva cele două programe de pregătire lingvistică pentru elevi și pentru adulți, astfel să oferim posibilitatea acestora de a dobândi competențe de comunicare în limba română într-o perioadă mai scurtă decât era prevăzută în acest moment (…), de maxim 6 săptămâni.”
În Polonia, unde au ajuns peste un milion de copii ucraineni, peste 200.000 dintre ei merg la școală.
