În scurt timp, în jurul orei 13, la București, urmează să aterizeze Aeronava Forțelor Aeriene cu 15 români și 4 cetățeni bulgari evacuați din Kabul.
Repatrierea acestora a fost posibilă după zile întregi de negocieri și alte eforturi diplomatice și după mai multe curse realizate de piloții militari între Islamabad și Kabul.
Celula de criză a fost constituită pe 13 august, iar câteva zile mai târziu, autoritățile române au decis să trimită un avion al Armatei în Afganistan.
Iată cronologia repatrierii, prezentată în această dimineață de Ministerul Afacerilor Externe:
“Deteriorarea rapidă a situației de securitate din Afganistan a pus în prim plan nevoia unei mobilizări ample și complexe la nivelul autorităților române, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) aflându-se în centrul acestui efort, în baza mandatului său privind apărarea în străinătate a drepturilor şi intereselor cetățenilor români, precum și a preocupării profunde față de siguranța cetățenilor aflați în zone de risc iminent.
În gestionarea crizei actuale din Afganistan, MAE a acționat pe trei coordonate principale: 1.) eforturi concrete de sprijin pentru evacuarea cetățenilor români, 2.) comunicare publică eficientă și în timp real, respectiv 3.) coordonare permanentă și poziționare solidă la nivelul organizațiilor internaționale relevante.
Celula de criză inter-instituțională, aflată sub coordonarea MAE, a acționat într-un regim permanent, începând cu ziua de vineri, 13 august 2021, având la foarte scurt timp prima linie de acțiune concretă: sprijinirea misiunii Forțelor Aeriene Române, dispuse de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la propunerea domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, pentru evacuarea de pe Aeroportul din Kabul a cetățenilor români aflați încă pe teritoriul statului afgan.
La momentul procesării primelor date disponibile și luării deciziei organizării unei misiuni a Forțelor Aeriene Române, la nivelul Ambasadei României la Islamabad își înregistraseră prezența 60 de cetățeni români cu activități în Afganistan, ca angajați ai Delegației UE în această țară, ai Misiunii ONU de Asistență în Afganistan (UNAMA), respectiv ai unei companii de securitate și unui ONG. La momentul accelerării deteriorării situației de securitate, o parte dintre acești cetățeni români părăsiseră deja teritoriul afgan, pentru efectuarea concediului de odihnă. De asemenea, 11 cetățeni români, angajați ai Delegației UE în Afganistan, fuseseră evacuați în urma cu scurt timp către Doha, urmând a-și continua călătoria spre România, imediat ce vor fi fost îndeplinite toate procedurile specifice.
Astfel, din datele deținute de MAE și comunicate public la 16 august 2021, în Afganistan se aflau la momentul respectiv 35 de cetățeni români, în principal personal de securitate angajat de UNAMA, respectiv de o companie de profil.
MAE, prin Ambasada României la Islamabad, a menținut legătura cu cetățenii români în toată această perioadă. Totodată, au continuat apelurile MAE și ale celor mai înalți oficiali români ca cetățenii aflați încă în Afganistan, care nu contactaseră misiunea diplomatică a României din Pakistan, să se adreseze urgent Ambasadei României la Islamabad şi să comunice coordonatele proprii, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.
În același timp, la nivelul celulei de criză inter-instituționale, pe 16 august și în noaptea de 16 spre 17 august 2021, împreună cu Ministerul Apărării și Forțele Aeriene Române, au fost parcurse în regim de urgență proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetățenilor români. Procedurile, extrem de complexe, au constat în obținerea a 14 autorizații de survol pentru segmentele traseului de zbor, care a plecat spre Afganistan la 17 august, parcurgând mai multe state, de pe trei continente.
În sprijinul cetățenilor aflați în Kabul în diverse situații, care se pregăteau pentru a fi preluați de misiunea românească, MAE, în cooperare cu MApN, a pregătit o echipă consulară ce s-a deplasat în Afganistan pentru a acorda asistență consulară la fața locului, în caz de necesitate. De asemenea, autoritățile române din componența celulei de criză inter-instituționale au luat în considerare permanent și alte variante de evacuare, în special zborurile operate de partenerii strategici ai României, Statele Unite și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, existând determinarea expresă de a utiliza orice oportunitate în sprijinul cetățenilor români.
La 17 august MAE a comunicat public faptul că alți 16 cetățeni români părăsiseră deja țara. De asemenea, ca rezultat al apelurilor repetate către cetățenii români de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezența a încă 7 persoane, în Afganistan aflându-se la acel moment, conform evidențelor de la nivelul ambasadei RO la Islamabad, 27 de cetățeni români.
Informațiile disponibile despre cei 27 de cetățeni din Afganistan indicau că o parte dintre aceștia se aflau deja în incinta Aeroportului Internațional „Hamid Karzai” din Kabul, iar o parte se aflau în alte locații. Cetățeni români activi în cadrul misiunii Organizației Națiunilor Unite de asistență în Afganistan se aflau într-o clădire a ONU din Kabul, exprimându-și însă, la momentul respectiv, ca și ulterior, opțiunea de a fi evacuați conform planului ONU în acest sens. De asemenea, un alt grup de cetățeni români se aflau într-o bază militară în apropierea Aeroportului Internațional din Kabul, fiind întreprinse demersuri pentru asigurarea tranzitului acestora către aeroportul menționat.
Aeronava militară de transport românească a aterizat la Kabul în noaptea de 18 spre 19 august, în urma unui zbor care s-a desfășurat în bune condiții și a reușit evacuarea, în această primă etapă, a unui cetățean român. Cetățeanul român, angajat al unei agenții NATO, ce se afla deja pe Aeroportul Internațional din Kabul, optând pentru evacuare, a fost transportat ulterior la Islamabad, unde a ajuns în condiții de siguranță și găzduit. Aeronava a fost asistată la sosire de personalul Ambasadei României în Pakistan, staționând la Islamabad și fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetățeni români, atunci când aceștia reușeau să ajungă în aeroportul internațional.
Condițiile de securitate deosebit de dificile și periculoase din Kabul au făcut ca accesul altor grupuri de cetățeni români spre aeroport să nu poată fi realizat până la momentul prezenței aeronavei românești pe aeroport, deși exista o astfel de perspectivă. La momentul derulării operațiunii de către aeronava militară românească, erau înregistrați ca fiind prezenți în Afganistan 33 de cetățeni români. Dintre aceștia, 16 persoane au solicitat asistență în vederea evacuării de pe teritoriul afgan, fiind angajați ai unei agenții NATO, ai unui program ONU, respectiv ai unei companii de securitate cu activități în Afganistan.
Cea mai mare parte a cetățenilor români care au optat pentru evacuare se aflau, însă, în locații din afara aeroportului internațional, autoritățile române din cadrul celulei de criză interinstituționale efectuând demersuri complexe, pe canale specifice, pentru asigurarea transferului lor în siguranță către aeroport.
Celula de criză interinstituțională a menținut permanent legătura cu cetățenii români aflați în diversele locații din Kabul și a continuat demersurile pentru facilitarea transferului către aeroport, cât mai rapid și în siguranță, al cetățenilor români rămași a fi evacuați, în măsura în care condițiile de securitate din Kabul au permis acest lucru. Totodată, situația de securitate din Kabul, având un caracter complex și fluid, a presupus adaptarea constantă a planului de evacuare, în funcție de diverși factori, care au propria dinamică. Celula de criză interinstituțională a evaluat permanent, împreună cu partenerii internaționali, evoluția situației de la fața locului și contextul local specific.
La 19 august 2021, un al doilea zbor la Kabul al aeronavei militare de transport românești s-a desfășurat în bune condiții, reușind evacuarea a încă unui cetățean român (angajat al unei agenții NATO, aflat deja pe aeroportul internațional din Kabul, care a optat recent pentru evacuare), precum și a trei cetățeni ai unor state europene și/sau aliate: un cetățean bulgar, unul britanic și unul american. În tot acest timp, celula de criză interinstituțională a efectuat și demersurile necesare pentru identificarea, validarea și contactarea unui număr de cetățeni afgani, foști colaboratori ai trupelor române pe perioada desfășurării misiunii acestora în Afganistan, respectiv studenți bursieri ai statului român cu studii în derulare sau care au fost acceptați la studii în România. În măsura în care aceștia au ajuns în Aeroportul Internațional din Kabul, au fost preluați spre evacuare cu aeronava militară românească.
În ceea ce privește cetățenii afgani, MAE a primit solicitări din partea a opt cetățeni afgani (translatori, traducători, ghizi etc.) care au colaborat în trecut cu instituții și autorități internaționale, inclusiv cu reprezentanți români în Afganistan. De asemenea, s-au primit solicitări de evacuare din partea a 12 studenți afgani înregistrați sau acceptați la studii în România. Lista cetățenilor afgani pentru evacuare a fost extinsă pe baza unor solicitări punctuale primite din partea unor cetățeni afgani, membri de familie ai celor menționați anterior. Tot acest demers de preluare și verificare a solicitărilor primite a fost, de asemenea, gestionat la nivelul Celulei de criză inter-instituționale.
În cursul dimineții de 20 august 2021, un grup format din 14 cetățeni români a fost transferat în incinta Aeroportului Internațional din Kabul, în siguranță, pregătindu-se pentru evacuare pe cale aeriană. Cei 14 cetățeni români erau angajați ai unei companii de securitate cu activități în Afganistan și s-au aflat într-o bază militară din afara aeroportului internațional, fiind transferați în incinta aeroportului în urma unor demersuri extrem de dificile, realizate încă din 16 august 2021, de către autoritățile române din cadrul Celulei de criză interinstituționale, în coordonare cu și cu sprijinul unor parteneri internaționali ai României și în cooperare cu compania angajatoare.
În final, la data de 20 august 2021, cu aeronava militară au fost extrase în condiții de siguranță un număr de 23 persoane, dintre care 16 cetățeni români și 7 cetățeni străini (5 bulgari, 1 britanic și 1 american).
Pe parcursul realizării acestor demersuri complexe, MAE a acordat o atenție specială comunicării publice eficiente, atât din rațiuni de transparență instituțională completă pe fondul unui interes public major, cât și pentru a transmite mesaje importante cetățenilor români aflați în Afganistan pentru a le putea oferi sprijinul necesar. Astfel, MAE a transmis constant precizări de presă relevante, la foarte scurt timp de la înregistrarea evoluțiilor la fața locului, a răspuns punctual la zeci de solicitări de presă primite din partea jurnaliștilor români și străini, iar ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și alți reprezentanți MAE au intervenit cu declarații publice, oferind informații relevante, în timp real.
Coordonarea la nivelul organizațiilor internaționale
În ceea ce privește asigurarea unei poziționări solide la nivelul formatelor internaționale relevante, în cadrul reuniunii extraordinare a miniștrilor de externe din statele membre ale UE (CAE), desfășurată în format video-conferință la 17 august 2021 și convocate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în contextul degradării situației de securitate din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a susținut continuarea apelurilor UE și ale partenerilor internaționali pentru încetarea imediată a violenței pe tot teritoriul Afganistanului. De asemenea, ministrul român a subliniat necesitatea protejării vieții cetățenilor, precum și nevoia restabilirii imediate a securității și ordinii civile.
Ministrul român de externe a susținut, totodată, nevoia asigurării condițiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetățenii străini și afgani care doresc acest lucru. A prezentat, în context, demersurile autorităților române în vederea repatrierii cetățenilor români aflați încă în Afganistan și a anunțat că România își manifestă deschiderea și evaluează la nivel interinstituțional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române care și-au desfășurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar. Totodată, a exprimat deschiderea României și de a analiza posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituționale, inclusiv validările de securitate care se impun.
Totodată, la 20 august 2021, în cadrul reuniunii extraordinare a miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO privind situația din Afganistan, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocuparea deosebită a României față de evoluțiile din Afganistan, precum și solidaritatea cu poporul afgan și a subliniat necesitatea ca aliații să acționeze unitar și coordonat, prioritatea fiind reprezentată de asigurarea accesului nestingherit către și în Aeroportul Internațional din Kabul pentru toate persoanele care doresc să părăsească Afganistanul. A arătat în acest sens că trebuie îmbunătățită coordonarea eforturilor de evacuare, inclusiv gestionarea accesului în aeroport. Ministrul Bogdan Aurescu a menționat necesitatea ca Alianța să continue monitorizarea situației de securitate, să îmbunătățească coordonarea cu UE și alți actori internaționali și să inițieze elaborarea unei noi abordări strategice privind Afganistanul, însoțită de o comunicare strategică adecvată. De asemenea, s-a referit la nevoia de a fi gestionată eficient situația umanitară și de a fi sprijinite acele segmente ale societății afgane care împărtășesc în continuare valorile democratice occidentale.”
