Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a declarat că unul dintre obiectivele mandatului său este acela de a redeschide mineritul.
Chiar a spus că până în august vor fi semnate primele contracte.
“REMIN Baia Mare va fi redeschisă” – a spus ministrul Bădălău – “iar Cuprumin Alba va deveni a doua din Europa pe Siderurgie”.
El a anunţat la TVR că se lucrează la o nouă lege a minelor.
Însă, în ce situaţie se află acum minele pe care vrea să le redeschidă ministrul economiei?
Corespondenţii Europa FM transmit că multe nu mai funcţionează de ani de zile, iar unele au fost vândute la fier vechi.
REMIN BAIA MARE: Cladiri in paragina si galerii inundate, dar si foste perimetre miniere neecologizate. Atat a mai ramas in urma minieritului din Maramures, dupa anul 2007. In această situaţie, redeschiderea activitatii mineritului in zona, pare o himeră – transmite corespondenta Europa FM, Mica Şvab.
In Maramures mineritul a reprezentat cea mai importanta activitate economico-sociala.
Insa odata cu sistarea subventiei de stat, Compania Remin a devenit dupa anul 2007, cadavru industrial jefuit si vandut la bucata, de cercurile de interese nationale si locale.
Cu datorii imense la bugetul central si cel local, fosta unitate reprezentativa a judetului este la mina lichidatorilor, care inca mai incaseaza venituri substantiale din valorificarea pasivelor companiei.
Situatia fostelor exploatari miniere este jalnica, galeriile sunt inundate, toate cladirile in paragina iar inventarul este bun de aruncat la fier vechi. Acest lucru este confirmat si de primarul orasului Baia Sprie, un oras cu 17.000 de locuitori unde oamenii au trait doar din minerit.
Maramuresenii se intreaba, cu ce resurse umane se va relua lucrul, in conditiile in care in ultimii 20 de ani minerii au imbatranit, s-au reorientat sau au plecat din tara.
În ce priveşte Exploatarea Băiţa Hunedoara, specialiștii consideră că este foarte greu să se redeschidă această exploatare, dar nu imposibil.
În primul rând, la Băița ar trebui făcute prospecțiuni și explorări, dar și un studiu de fezabilitate care să arate dacă merită să se investească în zonă – transmite corespondenta Europa FM, Monalise Hinh.
Într-un studiu scris de istorici hunedoreni, care citează mai mulți specialiști în minerit aurifer, se arată că zăcământul nu şi-a spus încă ultimul cuvânt.
Specialiştii consideră oportună o verificare în adâncime, sub nivelul lucrărilor vechi, a zăcământului.
Surse neoficiale au declarat că directorul Minvest Deva este la București, unde are loc o întâlnire cu ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, iar tema discuțiilor ar fi tocmai mineritul aurifer.
În zona Băița din județul Hunedoara, exploatarea aurului s-a făcut câteva secole la rând, dar cu perioade în care lucrările s-au sistat.
La fel s-a întâmplat și la începutul anilor 90, când, din lipsă de fonduri, în politica generală de închidere a minelor considerate nerentabile, lucrările s-au oprit.
Compania Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase.
Compania a semnat, în octombrie 2017, un contract pe doi ani cu o companie din Hong Kong, pentru vânzarea concentratului de cupru care este transportat în China.
Anul trecut, compania a înregistrat o producţie de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajaţi.
Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba. nPartea utilă a zăcământului este constituită din minerale de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu.
