„Noi avem nevoie de această sumă de între 200 și 250 de miliarde de euro pe an, până în 2030.”
Programele guvernamentale par a fi un succes.
„În practică am observat că, în câteva minute, bugetul se epuizează, ceea ce înseamnă că cererea este enormă.”
Dar este suficient să avem panouri fotovoltaice pe acoperiș?
„Adică nu e mult mai simplu de implementat decât o renovare a casei.”
Ce se întâmplă acum cu prețurile la energie și gaze naturale pe piața liberă?
„Volatilitatea cea mare, dar care se duce și în prețul energiei electrice, se va întâmpla exact cum s-a întâmplat anul trecut.”
Despre toate, pe larg, imediat la „EU și Energia”, un podcast Europa FM, care ar putea să-ți reducă factura la curentul electric.
Salutare, prieteni, bine ați revenit la „EU și Energia”, podcasul care are grijă de factura voastră! Sunt Cătălin Striblea, iar alături de mine se află Denisa Diaconu, specialist în domeniul energiei la Energy Policy Group, și Mihai Bucureșteanu, redactor Europa FM. În podcastul nostru „EU și Energia” folosim date și de pe platforma Electripedia, de la Enel, pe care v-o recomandăm cu încredere.
Vă spun de la bun început că episodul de astăzi este uimitor prin faptul că face lumină asupra unui domeniu despre care vorbim mereu, dar pe care îl înțelegem prea puțin. Vă povestim astăzi despre sutele de milioane de euro care intră în România și economia sa, ca să sporească eficiența energetică a locuințelor noastre. Atât statul român, cât și Uniunea Europeană fac acest efort ca noi să plătim facturi mai mici. De fapt, Europa și-a propus ca în următorii șapte ani, locuințele de pe spațiul său să fie un model de confort și consum redus. Denisa Diaconu:
– Pentru a ne atinge țintele asumate de eficiență energetică în clădiri, noi avem nevoie de această sumă de între 200 și 250 de miliarde de euro pe an, până în 2030.
De aici pornim și o să vă povestim despre multitudinea de programe, linii de finanțare, inițiative ale statului sau private, care dau bani ca să ne refacem casele. Cu mâna pe inimă vă spun că acesta este singurul program audio-video care a dat explicații atât de complexe despre subiect. Înainte însă, un lucru contraintuitiv: eficiența energetică este, de fapt, ținta investițiilor în casele noastre. Spunem acest lucru, mai ales că azi e la modă să-ți pui panouri fotovoltaice. O arată și succesul programului „Casa Verde Fotovoltaice” din acest an. Spre deosebire de precedentele ediții, acum bugetul a fost împărțit pe regiuni, fiecare cu o anumită perioadă de înscriere, iar sumele s-au epuizat în câteva minute. Tocmai ce s-au încheiat înscrierile pentru ultima regiune. Am încercat să aflăm de la președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) de unde acest succes în acest an. Bugetul a fost de 1,75 de miliarde de lei. Laurențiu Neculaescu este președintele AFM:
– Anul acesta avem două abordări noi, una referitoare la buget: avem cel mai mare buget alocat vreodată pentru acest program – 1,75 de miliarde de lei. Asta înseamnă că aproximativ 90.000 de gospodării vor beneficia de sisteme de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei proprii. Și cea de a doua abordare diferită față de sesiunile trecute este modul de desfășurare a programului, în sensul în care bugetul total a fost împărțit pe regiuni, în funcție de numărul de locuințe individuale intabulate la nivelul fiecărui județ și înscrierea s-a făcut pe regiuni pentru a nu a mai avea probleme cu sistemul informatic, așa cum am avut în sesiunile trecute.
Cei care s-au înscris deja au la dispoziție 90 de zile să aleagă un instalator pentru panouri.
– După ce va expira perioada de 90 de zile și vom vedea exact câte persoane au semnat contracte cu instalatorii, dacă rămâne o sumă de bani destul de generoasă, atunci cu siguranță până la sfârșitul anului vom redeschide programul pentru a cheltui și acești bani. Dacă suma de bani va fi mai mică, atunci o vom reporta pentru anul viitor. Cererea este enormă, este un pic peste așteptările noastre. Noi am considerat că un termen de trei zile pe fiecare regiune ar fi suficient pentru a se înscrie. În practică, am observat că, în câteva minute, bugetul se epuizează, ceea ce înseamnă că cererea este enormă. Cu siguranță, văzând acest lucru, la anul, când vom construi din nou bugetul Administrației pentru Mediu, cel mai probabil vom lua în calcul o sumă mai mare decât cea pe care am alocat-o anul acesta.
Dar, căci întotdeauna poate exista un „dar”, mă întorc la Denisa Diaconu:
– N-aș ști să explic de ce, dar oamenii par a fi mult mai interesați de panouri fotovoltaice, deși nu e mult mai simplu de implementat decât o renovare a casei, dar, într-adevăr, e ceva mai atractiv pentru indivizi.
– Dar tu cum ai socoti e programul ăsta?
– Eu le-aș vedea cuplate. E posibil să nu-ți fie de mare ajutor faptul că îți instalezi panouri fotovoltaice, dacă casa pe care instalezi panourile fotovoltaice nu este eficientă din punct de vedere energetic. Câștigurile s-ar putea să nu fie atât de mari pe cât le anticipezi tu. Și de asta cred că un program integrat care să includă atât partea de eficientizare, de renovare a clădirilor, cât și partea de integrare a unor tehnologii verzi, a sistemelor fotovoltaice, ar aduce mult mai multe beneficii.
Iar pentru asta sunt o sumedenie de bani. Prima dată ne vom uita la programele europene, la banii care vin din Europa.
– Statele membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție o finanțare fără precedent pentru perioada 2021-2027, venind în principal din cadrul financiar multianual 2021-2027 și „Next Generation EU”, care este pachetul de relansare economică, un instrument practic temporar, pentru a ajuta statele membre să regleze cumva daunele sociale și economice provocate de pandemia de coronavirus.
Programul „Next Generation EU” este de 750 de miliarde de euro. PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.red.), cum îi spune la noi, aduce 29 de miliarde de euro. Dar o las pe Denisa să vă spună toate calculele despre efectiv acest cadou pe care ni-l face Europa, pentru că banii sunt nerambursabili, o mare parte dintre ei, sau cu dobândă foarte mică, o altă parte.
– Mecanismul de redresare și reziliență, de unde vin și banii pentru PNRR, este elementul central al acestui instrument „Next Generation EU”, cu un buget de 750 de miliarde de euro. România, în baza planului național de redresare și reziliență pe care l-a elaborat, beneficiază de un buget de 29 de miliarde de euro, din care… pentru măsuri de eficiență energetică în clădiri, pentru valul de renovare, 2,2 miliarde de euro. Din care vor fi renovate aproximativ 1.400 de blocuri de locuințe unifamiliale, în cuantum de 1,3 milioane milioane de metri pătrați și 2.000 de clădiri ale instituțiilor publice.
Să știți însă că, în ciuda acestor bani care intră în România, necesarul este mai mare.
– Strategia estimează că pentru reabilitarea unei părți din clădirile rezidențiale, dar și cele care servesc sistemului educațional și de sănătate – birouri administrative, comerciale și așa mai departe –, ne sunt necesare 13 miliarde de euro. Iar pentru cele mai slab performante clădiri din România ne sunt necesare 3 miliarde de euro. Deși par niște sume foarte mari, s-ar putea ca realitatea să ne contrazică și să ne arate că mai sunt necesare și alte surse de finanțare. Sunt necesare, de asemenea, investiții private.
Toți banii vor veni la noi prin intermediul autorităților locale. Primăriile pot cere bani atât pentru clădiri private, cât și pentru clădiri publice. Ce este important de știut pentru PNRR este că acești bani asigură finanțarea integrală. Dacă ai șansa să intri într-un astfel de program, blocul tău va fi refăcut de Europa, fără să cheltuiești nimic. Iar până la aceste fonduri europene, primăriile au putut accesa în trecut și un program național de eficiență energetică pentru clădirile publice. O nouă sesiune pentru acest program va fi deschisă în următoarele săptămâni. Revin la președintele AFM, Laurențiu Neculaescu:
– Anul acesta o să redeschidem această axă de finanțare. Avem deja un ghid de finanțare elaborat, a trecut și de perioada de transparență decizională. El urmează să fie publicat în Monitorul Oficial și să se redeschidă sesiunea. Pentru anul acesta avem alocate aproximativ 500 de milioane de lei pentru acest program, dar vom merge cu o supracontractare de până la 200%, deci vom aloca undeva la un miliard de lei anul acesta și pentru programul de eficiență energetică în clădirile publice. În cadrul acestui program, orice clădire poate fi reabilitată, din punctul de vedere al creșterii eficienței energetice, cu toate tehnologiile moderne. Adică discutăm despre încălzire în pardoseală, schimbarea tâmplăriei și trecerea la o tâmplărie eficientă, recuperarea apelor pluviale sau meteorice și folosirea lor în incinta clădirii, montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul clădirii pentru producerea de energie electrică. Cam absolut orice categorie de lucrări care poate aduce o creștere a eficienței energetice a unei clădiri.
Și, acum, tineți-vă bine, pentru că urmează o lungă listă de fonduri și programe pe care fiecare dintre comunitățile românești le poate accesa, ca să aducă banii la noi! Să începem:
– Putem să enumerăm, de asemenea, „Fondul pentru o tranziție justă” care e, de asemenea un instrument cheie pentru sprijinirea statelor în procesul de tranziție către neutralitatea climatică. Fondul de modernizare (Fondul pentru Modernizare – n.red.) care, la fel, finanțează tranziția energetică a zece state membre. Din 2024 se vor mai adăuga la listă încă trei: Portugalia, Grecia și Slovenia. Și aici sunt finanțate proiecte de creștere a eficienței energetice, de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie. Avem și fonduri care sprijină cercetarea și inovarea în ceea ce privește tehnologiile verzi, sustenabile. Unul dintre ele este Fondul pentru Inovare.
Dar asta nu e tot.
– Sunt o multitudine de alte fonduri care pot fi accesate de statele membre. Avem fondurile politicii de coeziune și printre principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune sunt Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune, care are și el undeva la peste 370 de miliarde de euro. Ele au în principal scopul de a contribui la reducerea disparităților dintre regiunile europene. Dar, bineînțeles, acoperă și partea de tranziție energetică. Deci poți face investiții în surse de energie regenerabilă, în măsuri de eficiență energetică.
– Deci, dacă ești o primărie de undeva dintr-o zonă mai săracă a României, ai acces la acest tip de fonduri?
– Da, ești încurajat să accesezi astfel de fonduri.
Și ar mai fi ceva, spune Denisa Diaconu:
– Mai sunt fonduri care, deși au un buget fix, cum ar fi fondul InvestEU, care este operat de Banca Europeană de Investiții și are acest buget fix de 26,2 miliarde de euro, pe care îl oferă în garanții, garanții pentru alți investitori care vin să suștină proiecte. Iar fondul ăsta are scopul de a mobiliza și alte investiții în eficiența energetică, în regenerabile, în stocarea energiei, în tehnologii care să ajute în procesul de tranziție energetică.
– Ce e interesant e că e o întreagă rețea de sprijin a acestui demers.
– Este. Și nu e deloc intuitivă. Adică cred că un semn de exclamare ar trebui să fie în ceea ce privește informațiile cu privire la accesarea fondurilor, la disponibilitatea lor. Cred că majoritatea statelor membre au nevoie de ajutor în a descâlci ițele acestor scheme și instrumente de finanțare pe care le oferă Uniunea Europeană.
Vă spun că și pentru mine, care sunt antrenat să lucrez cu astfel de termeni, este pentru prima dată când am o imagine mai corectă asupra unei părți din banii europeni aflați în România. Spun „doar o parte”, pentru că ce avem aici sunt bani care intră în eficiență energetică. Iar acestea sunt doar tipurile de finanțare europeană. Căci, după cum spune Denisa Diaconu, mai avem soluții. Este vorba despre așa-numitele ESCO – companii care finanțează reducerea consumului și care își iau banii înapoi din reducerea de factură obținută:
– În baza unui contract de performanță energetică pe care tu, individual sau o companie, vrei să renovezi un spațiu de birouri, îl semnezi cu acest ESCO. ESCO vine și, în unele instanțe, îți poate oferi asistența tehnică, dar și banii. Implementează proiectul și tu, la fel ca în modelul anterior menționat, plătești această investiție prin economiile la factura de energie pe care le obții în urma implementării măsurilor de eficiență energetică.
Un primar dibaci va accesa, în condiții favorabile, acest tip de finanțare, care nu-l obligă să scoată banii din buzunar. Iar dacă ești persoană fizică ai la îndemână și reducerea consumului cu ajutorul companiei tale de furnizare a energiei.
– Compania de utilități cu care eu am contract o pot aborda și pot cere din partea ei – dacă există, dacă are astfel de servicii pe care le comercializează –, să îmi facă un audit energetic și să-mi spună exact care sunt măsurile de eficiență energetică pe care eu le pot implementa la mine în locuință. Pot să-mi schimb, de exemplu, sistemul de încălzire – să trec la unul mai performant energetic. Compania de utilități vine, finanțează proiectul respectiv din propriul capital, iar ulterior, după ce se termină proiectul, eu dau banii către compania de utilități prin factură. Deci, pe lângă valoarea aferentă consumului meu de energie, în factură, pe lângă celelalte elemente care sunt în factură, mai apare și costul acesta distribuit pe o perioadă de timp mai lungă, bineînțeles, pe care eu l-am plătit pentru investiția în măsuri de eficiență energetică. Per total, factura tot va ramane mai mică, pentru că eu am făcut economii la energie.
Ascultați „EU și Energia” și trebuie să vă mai spunem ceva important. Încă nu am ajuns la jumătatea listei cu posibilități de finanțare a renovării casei sau reducerea facturilor. Trecem la programele de stat, dintre care cel mai util, atenție!, nu este și cel mai cunoscut. Revin la Denisa Diaconu:
– Unul s-a numit „Casa eficientă energetic”, care finanța lucrări de creștere a eficienței energetice în locuințe unifamiliale. A avut un buget de finanțare de 130 de milioane de lei. În momentul de față sunt analizate dosarele depuse, deci s-a încheiat call-ul, ca să spunem așa. Și, în cadrul programului, poți primi o finanțare de maximum 70.000 de lei, care să nu depășească 60% din valoarea cheltuielilor eligibile. Adică ai finanțare din partea statului de 60%, restul de 40% trebuie să o suporți tu individual.
V-am pomenit mai devreme de programul de fotovoltaice Casa Verde. Iar popularitatea sa duce la epuizarea fondurilor în decurs de 3 minute. Dar, după cum vă spuneam, acest program trebuie să vină laolaltă cu o casă care nu mai risipește energie, pentru că altfel bagi banii în panouri, dar energia furnizată de ele trece prin pereți. Cum ar trebui să gândim însă acordarea acestor fonduri pe viitor? Denisa Diaconu:
– E complicat de spus. E clar că avem nevoie de niște programe naționale diferențiate, adică nu putem să venim cu niște programe sau niște scheme universale de finanțare a proiectelor de eficiență energetică, pentru că avem foarte multe categorii socio-economice. Adică avem categoriile vulnerabile, care au nevoie de mai mult sprijin financiar când aleg să realizeze un proiect de eficiență energetică în casele lor. Avem oameni care, pe de altă parte, își permit să investească și pot contribui mai mult, deci pot veni cu acea cofinanțare pe care o menționam mai devreme.
Și, pentru că tot am vorbit de ceea ce putem face noi, mă întorc la președintele AFM, care ne spune că spre toamnă urmează o nouă ediție a cunoscutului program „Rabla pentru Electrocasnice”, care ar urma să sufere niște modificări. Președintele AFM, Laurențiu Neculaescu:
– Cu siguranță că în toamnă vom deschide. Avem prevăzute, în cadrul bugetului, 75 de milioane de lei pentru acest program. În schimb, s-ar putea sa apară modificări la categoriile de echipamente care vor fi eligibile în cadrul acestui program. S-ar putea să apară echipamente fie în plus, fie să scoatem din cele pe care le-am finanțat până acum. Dar, cu siguranță, în toamnă va fi o nouă sesiune pentru acest program.
Una dintre soluțiile propuse de Denisa Diaconu, care are o experiență de ani buni în domeniu, este una neașteptat de simplă: ghișeul unic.
– Poate o îmbunătățire a lor ar consta în crearea unui ghișeu unic. E un concept pe care îl tot întâlnim discutat acum, în special la nivelul Uniunii Europene – „one stop shop” se numesc ele. Și Comisia Europeană le recomandă tocmai pentru că ele pot oferi asistență tehnică, asistență financiară. Tu poți merge acolo, iar un consilier te poate ajuta să înțelegi mai bine ce sursă de finanțare ți se potrivește, ce trebuie să faci, ce documente să pregătești în sensul acesta. E o simplificare a acestui proces, care e, într-adevăr, foarte birocratic.
Și nu uitați că avem și experiența altor state. Iată ce face Slovacia:
– Un program similar cu „Casa eficientă energetică” în Slovacia făcea următoarea diferențiere: pentru dosarele care își propuneau să obțină o economie la energie între 30% și 60% și proiectele care voiau să meargă cu economii de energie peste 60% , unde, evident, ofereau mai mulți bani. S-ar putea să fie aici un stimulent pentru indivizi să meargă și să facă niște renovări aprofundate ca să obțină o finanțare mai mare.
Și dacă vă uitați pe site-urile unor bănci veți descoperi cu ușurință faptul că deja există entități private care oferă „bani verzi”, cum s-ar spune. Este adevărat, la costuri mai mari decât banii europeni, dar și cu viteză mai mare.
– E o necesitate foarte mare a investițiilor în eficiența energetică și autoritățile publice pot conlucra, pot elabora scheme de finanțare împreună cu instituțiile financiare, cu băncile, astfel încât să ofere credite verzi, credite ipotecare verzi, împrumuturi cu dobânzi mai mici pentru lucrări de eficientizare energetică a clădirilor.
Și… de ce vă spunem aceste lucruri, prieteni? Pentru că sunt șanse ca, de anul viitor, Guvernul să renunțe la plafoanele și la plata diferențelor de preț pentru populație. Chiar dacă, inițial, măsura era valabilă până în 2025. Acum… știți cum e cu politicienii. Noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că nu se renunță la această plafonare la finalul anului:
– Nu s-a pus problema renunțării la plafonare. Este o recomandare a Comisiei Europene pentru țările aflate în deficit excesiv. De asta este strict la stadiul de recomandare. Deci, în momentul acesta, până în 2025, discutăm de aplicare a plafonării. Eu v-am dat cadrul aplicabil în acest moment. Avem o legislație care prevede că până în 2025, cel puțin în primăvara lui 2025, se va aplica această plafonare.
Totuși, cât mai poate susține statul această diferență? Da, măsura ne ajută acum, pe moment, dar pe viitor poate să ne facă mult mai mult rău. Otilia Nuțu este expert în energie:
– Nu, nu este un lucru bun, tocmai din cauză că noi, anul trecut, ținând aceste prețuri la un nivel foarte scăzut, nu am lăsat să se transmită niște semnale pentru investiții. Adică… lucrurile astea nu rămân așa fără impact. Tu ce problemă, ai de fapt, în momentul în care prețurile sunt mari? Prețurile sunt mari ca un efect al faptului că există mai puțină energie în piață decât se cere. Și, pentru asta, semnalul corect este că trebuie să faci investiții. Dar dacă ții în mod artificial prețurile reglementate la un anumit nivel, descurajezi investițiile, pentru că investitorii se uită și se gândesc la riscul ca mâine să vii din nou cu altă reglementare. Pe lângă asta, mai există și distorsiuni pe care le-am introdus cu această schemă de plafonare a prețurilor, de reglementare a prețurilor în piețele angro, pentru simplul motiv că practic noi am cam interzis exporturile, adică sunt supraimpozitate. E dificil, practic, să mai exporți energie în Uniunea Europeană. Și avem deja o procedură de infringement din cauza asta, că prețurile noastre reglementate așa cum sunt, practic reprezintă o interdicție de export.
Ce ar trebui să facă statul? Să găsească adevărații consumatori vulnerabili și să-i ajute pe ei:
– Noi ar trebui să ne facem politicile astea publice pe niște date. Adică trebuie să te uiți un pic din ce vine sărăcia energetică. E vorba de faptul că oamenii nu au bani să își plătească o energie fără de care ar avea un standard de viață foarte scăzut? Atunci trebuie să te concentrezi să le dai niște bani care să le ridice standardul de viață. Dacă sunt în sărăcie energetică – nu din cauză că energia e scumpă, ci că irosesc foarte mult, din cauză că au o locuință făcută din materiale de foarte proastă calitate –, atunci trebuie să le faci un plan de renovare a casei și să finanțezi asta. Deci nu există o singură soluție pentru toată lumea. Dar noi avem întrebarea asta de foarte mulți ani și, totuși, chiar trebuie să facem lucrurile astea, să vedem ce oameni suferă din cauza energiei și cum îi putem ajuta pe fiecare cel mai bine. Iar informația asta… până la urmă nu e chiar atât de greu de găsit – adică oamenii aceștia locuiesc în diferite comunități mai mari, mai mici. În general, ai un anumit tip de probleme la țară și un alt tip de probleme la oraș.
Iar la final aș vrea să rețineți asta: nimeni nu știe cum vor evolua prețurile la gaz și la curent în următorii ani.
– Volatilitatea cea mare, dar care se duce și în prețul energiei electrice, se va întâmpla exact cum s-a întâmplat anul trecut. Noi, anul trecut, am avut niște momente de panică, în care prețul gazului a crescut foarte, foarte mult, din cauză că lumea se temea că nu se vor strânge suficient în depozitele de înmagazinare ca să trecem cu bine de iarnă, în eventualitatea în care Gazprom ar fi tăiat integral livrările către Europa. Asemenea momente de panică sunt în continuare posibile, deși noi suntem într-o situație mai bună decât anul trecut. Însă, vedem deja că prețurile pentru gaz au început să crească din nou de vreo două săptămâni și asta din cauză că se pare că își revine economia chineză. […] Asta înseamnă că ne va costa în Europa mai mult gazul lichefiat pe care ne ne bazăm inclusiv noi. S-ar părea că vara aceasta o să fie temperaturi mult peste media normală. Ce ne facem dacă va fi secetă?! Deci sunt niște lucruri care se duc cumva într-o volatilitate mai mare decât până acum, tocmai din cauză că încă nu am reușit să ne diversificăm complet de dependența pe care o aveam anul trecut. Stăm mai bine decât anul trecut, însă asemenea factori pot duce la niște oscilații de prețuri în continuare.
Așadar, o investiție anul acesta s-ar putea să vă scape de bătăi de cap în 2025. Cel mai bine este să ne luăm măsurile necesare individual, ca în orice situație să ne fie cât mai bine. Și, în orice caz, cu cât consumăm mai puțin, copiilor noștri le va fi mai bine.
Electripedia ți-a prezentat „EU și Energia”, pregătește-te azi pentru energia viitorului și află totul despre dreptul tău la energie. Umărește în întregime pe Europa FM podcast-ul „EU și Energia”, susținut de Electripedia, o platformă Enel.
