Profesorul de istorie Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, a fost invitatul lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM” de luni seara, la Europa FM. Cum se vorbește despre extremism în școlile din România? Evenimentele care au avut loc în ultima vreme în spațiul public românesc au ridicat un mare semn de întrebare în ceea ce privește cât și ce știm despre mișcările extremiste și cum se vorbește despre ele la cursurile de istorie? Trebuie să știi cum să te adresezi elevilor, subliniază profesorul de istorie Mihai Manea, care atrage atenția și asupra sistemului de educație din România: „Am rămas repetenți în proiectele de strategie educațională. Atâția diriguitori ai educației în 35 de ani, fiecare a venit cu o idee de reformă, de schimbare, de transformare. Rezultatul îl avem în 2024: sunt copii care pur și simplu nu înțeleg sistemul de educație, dar avem și profesori care văd în educație ceva gol de conținut – pentru că nu sunt altceva decât să reproducă manualul”.
Mihai Manea: „În momentul în care trebuie să iei și așa ceva în vedere, trebuie să știi să te adresezi elevilor”
Mihai Manea: „După 1989, discuția pe redarea adevăratei istorii sau, dacă vreți, tema asta care circulă azi și la nivel academic și pe care și profesorii în preuniversitar o susțin: și anume demistificarea istoriei – trebuie să conțină și aplecarea – măcar în A, B, C – asupra problemelor sensibile, dureroase.
Cât timp a durat până am început să vorbim, după 1989, deschis, despre Holocaust? Și victimele sale? Cât timp ne-a trebuit – iată, suntem în 2024 – să vorbim iar despre ceea ce se numește mișcare legionară? Parcă uitată undeva. Încă din perioada comunistă s-a publicat despre mișcarea legionară, s-a publicat celebrul Alexandru Savu, Spălățelul, cei de la Institutul de Istorie a partidului vorbeau despre mișcarea legionară.
Numai că acolo era pus fără a explica bază socială, ideologie, condiții în care a germinat și s-a dezvoltat. Se punea stigmatul și accentul pe latura, dacă vreți, consecințelor sângeroase, criminale a faptelor criminale ale organizației. În momentul în care trebuie să iei și așa ceva în vedere, trebuie să știi să te adresezi elevilor. Cum o faci? Arătându-le trupul lui Iorga ciuruit de gloanțe în pădurea Strejnic?”.
Marcel Bartic: Evident, nu.
Mihai Manea: „Am rămas repetenți în proiectele de strategie educațională”
Mihai Manea: „Sau trebuie să-l convingi pe elev că trăiește într-o societate care se vrea democratică, va ieși din școală și trebuie să pună umărul la crearea unei societății democratice. Cum? Făcându-l să înțeleagă el însușui ce înseamnă libertate, ce înseamnă toleranță, ce înseamnă respectarea celui de alături sau a drepturilor omului. Pentru că, altfel, toate acestea rămân cuvinte frumoase.
Sau poate dacă este un elev mai sârguincios să rețină ceva: Legiunea Arhanghelului Mihai, 1927. 1933, atentatul împotriva lui I.G. Duca (n.r. Ion Gheorghe Duca).
Într-un fel, eu am o idee – cred că de data asta anatemizez și îmi pare rău: am rămas repetenți în proiectele de strategie educațională. Atâția diriguitori ai educației în 35 de ani, fiecare a venit cu o idee de reformă, de schimbare, de transformare.
Rezultatul îl avem în 2024: sunt copii care pur și simplu nu înțeleg sistemul de educație, dar avem și profesori care văd în educație ceva gol de conținut – pentru că nu sunt altceva decât să reproducă manualul”.
Sursa foto: Shutterstock
