2 din 10 copii din comunitățile vulnerabile de la sate spun că familia le asigură doar uneori sau niciodată suficientă mâncare. Cu alte cuvinte, în România anului 2022 există copii care vin flămânzi la școală. Cum să faci educație în aceste condiții? Cum putem vorbi despre performanță când avem de-a face cu un sistem educațional care nu ține pasul cu nevoile fundamentale ale unui copil? Ce soluții am putea adopta pentru a diminua acest fenomen, explică Mihaela Nabăr – director executiv World Vision România – în emisiunea „Academia Europa FM” moderată de Marcel Bartic.
„Dacă aș pleca de la cifrele foarte obiectiv calculate – în rural, unde suntem jumătate dintre noi ca țară, în momentul acesta, dacă ne uităm la toate datele și dacă ne uităm și la ce ne spune ultimul sondaj Eurostat, știm că România are cei mai mulți copii la risc de sărăcie: 42% dintre copiii noștri sunt la risc continuu de sărăcie”, explică Mihaela Nabăr.
„Realitatea este foarte dură și acești copii nu au ghete cu care să ajungă la școală – suntem în Europa lui 2022, într-o Românie țară membră a Uniunii Europene și în continuare copiii noștri ne spun că nu ajung la școală pentru că nu au cu ce să se încalțe”, spune Mihaela Nabăr.
„Ne așteptăm ca ai noștri copii să aibă performanță în condițiile în care ei merg cu burta goală la școală. În continuare, ne așteptăm – și așteptările noastre sunt foarte mari – ne uităm la acei copii olimpici. Și da, educația este despre toți, inclusiv despre copiii olimpici, nu doar despre copiii care fac performanță. Toți copiii pot face performanță dacă ar avea șanse egale la educație, dacă ar avea șansa de a fi într-o școală în care avem profesori instruiți și pregătiți”, adaugă directorul executiv al World Vision România.
Mihaela Nabăr: Profesorii se tem că nu vor face față noilor generații, care au tot mai multe cerințe
„Mă uitam acum la ultimul studiu pe care l-am făcut legat de temerile profesorilor și de ce se tem ei cei mai mult – cel mai mult se tem că nu vor face față noilor generații care au tot mai multe cerințe. 78% dintre profesorii noștri ne cer ajutorul”, spune Mihaela Nabăr.
Ce poate face școala românească pentru acești copii?
„Rolul profesorului este acela de a se uita la fiecare copil în parte, de a-l preocupa starea copilului, de a ști de ce copilul respectiv nu vine la școală, de ce nu are performanță și de a se conecta – pentru că înțelegem de foarte multe ori și avem această impresie că punem foarte mult în spatele profesorului sau a cadrului didactic.
Poate că punem foarte mult pentru că nu avem acea echipă pluridisciplinară care să stea în jurul copilului și care să știe cum să-l ajute pe copil să depășească stima de sine scăzută, să-și depășească temerile. Poate sunt situații de bullying și într-adevăr profesorul sau cadrul didactic nu are ce să facă, dar dacă ar avea un consilier, ar avea la cine să apeleze și ar ști că trebuie să apeleze la el. În jurul copilului este o celulă. Nu ar trebui să punem foarte multă presiune pe profesor.
Garanția pentru copii este un program național care pune copilul în centru și care duce lângă copil un profesor, un asistent social dacă are nevoie, un psiholog, un consilier, părintele – care are un rol extrem de important – și restul membrilor comunității. Să nu uităm, copilul acesta trebuie să meargă pe un drum sigur la școală, trebuie să aibă transport școlar.
Deci profesorul trebuie să investească în clasă, în actul educațional, trebuie să se pregătească să știe de ce, să știe să înțeleagă și să aibă aplecarea asupra elevului. De ce are nevoie copilul acela? Cred că dacă am avea un sistem de educație centrat pe copil, fiecare dintre noi, inclusiv profesorul, ar ști ce are mai bine de făcut”, a mai explicat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Urmărește „Academia Europa FM” aici:
Sursa foto: Europa FM
Citește și: Ce așteptări au elevii și părinții din partea noului ministru al Educației? | VIDEO
