Mihaela Miroiu, profesor universitar doctor, a fost invitata Ioanei Ene Dogioiu în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Care este diferența dintre patriotism și naționalism și ce efect ar avea un eșec în contextul aderării României la Spațiul Schengen.
Diferența dintre patriotism și naționalism
„Patriotismul este o trăsătură legată de responsabilitate morală. Deci este clar că este o valoare etică și civică. Este sinele în comunitatea cetățenilor, sinele în relație cu instituțiile și cu concetățenii – o poveste morală. Naționalismul, mai ales cel xenofob și etnocentric – rădăcinile nu mai țin de morală, ci țin de legături de sânge. Sunte de același sânge, suntem de același neam, începe tribalismul acesta pe baze biologice și fizice.
Moralul începe din momentul în care ne pasă de celălalt indiferent cine este. Indiferent din ce rasă, din ce neam. Nu mă interesează asta, mă interesează că este om pentru că unitatea de măsură fundamentală a moralității este umanitatea fiecăruia dintre noi. Când nu avem o educație solidă pentru asta, suntem pe nisipuri mișcătoare și totul devine permis și posibil”, a explicat Mihaela Miroiu la Europa FM
Mihaela Miroiu: „A fi patriot înseamnă să contribui activ pentru ca partea aceea pe care o iubești să o faci și mai bună”
„Patriotismul este un atașament care este și sentimental față de țara în care trăiești, față de ceea ce a produs ea la nivel civilizatoriu, la nivel cultural. Dar a fi patriot nu înseamnă doar să te bucuri de ele, ci înseamnă să duci grija lucrurilor acestora și să vrei să contribui tu la ele. Adică să contribui activ pentru ca partea aceea pe care o iubești să o faci și mai bună.
Naționalismul a fost bun până în secolul 19, când se căuta o unitate în interiorul unui popor care avea aproximativ aceeași limbă și cultură, dar care era foarte divizat în state și stătulețe mici.
Aveai pe de-o parte conștiința faptului că aveai în comun cu ei mai multe lucruri, limbă, credințe religioase, obiceiuri. Pe de altă parte, știai foarte clar un lucru pe care îl știi și azi: că orice fel de graniță este un obstacol. Adică în momentul în care eu nu pot să mă mișc decât pe un anumit teritoriu și nu mă pot exprima, nu pot vinde și nu pot avea relații decât pe un anumit teritoriu – mă limitează. Și așa s-a făcut c revoluțiile cunoscute sub numele de Revoluțiile de la 1848, generic pentru că unele au început mai devreme, altele poate un pic mai târziu, au avut ca scop formarea statelor naționale.
Pe vremea aceea, a fi naționalist, a ține cu nația ta în loc să ții cu stătulețul tău, faci parte dintr-un ducat și aceea era patriata ta era o formă de progresism cum am acum, pentru noi europenii, forma de progresism este europenismul”, a mai explicat Mihaela Miroiu.
Ce efect ar avea eșecul intrării în spațiul Schengen?
„Ar avea efect prost asupra noastră și bun asupra suveraniștilor. Cine spune <<Lasă, domnule, că nu merităm>>… dar când am intrat în Uniunea Europeană eram compatibili? Să fim serioși. Aceea a fost o incompatibilitate teribilă, dar problema este că concepția politică în Uniunea Europeană este una profund instituționalistă. Dacă creezi o instituție, până la urmă oamenii se adaptează și joacă după regulile ei, ceea ce se și întâmplă.
Da, poate nu merităm. Dar nici în Uniunea Europeană nu am meritat – am intrat prin conjuctură istorică. În consecință, eu cred, sincer, că lucrul acesta trebuie să se întâmple în timp util ca să nu se sufle un mare vânt în pânzele suveraniștilor și a tuturor celo care au resentimente – după părerea mea, absolut nejustificate – față de apartenența la Uniunea Europeană”, a mai spus Mihaela Miroiu.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: Albumul Marii Uniri va fi expus la Muzeul Național de Istorie a României începând cu 1 decembrie | AUDIO
