Știrile despre abuzuri sexuale asupra minorilor revin în spațiul public cu o ritmicitate îngrijorătoare. Fie că au ca autori alți minori fie că e vorba despre profesori, aceste cazuri circumscriu o realitate pe care autoritățile o ignoră. Alături de Marcel Bartic. în emisiunea „Academia Europa FM” este Mihaela Dinu, coordonatorea programului de prevenire a violenței asupra copilului din cadrul organizației Salvați Copiii România.
Statistica pentru primele 9 luni ale anului 2023: Peste 13.000 de cazuri de abuz, neglijare, abuz emoționale. Dintre acestea, aprope 1200 de cazuri sunt raportate pentru abuz sexual asupra minorului
Mihaela Dinu: „Dacă ne uităm la datele publicate de autoritatea națională pentru protecția copilului, în primele nouă luni ale anului 2023 o să vedem că nu sunt doar simple cazuri și răzlețe, pentru că vorbim despre 13.000 și ceva de cazuri în total de abuz, neglijare, abuz emoționale – toate tipurile de abuz, dintre care, 1192 de cazuri sunt raportate pe abuz sexual asupra minorului.
Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze. Și gândiți-vă doar cele raportate practic ajunse în Instanță, nu cele de care ați menționat mai devreme că s-au oprit undeva sau că părinții nu au avut puterea de a recunoaște și de a crede ceea ce spune copilul și atunci a rămas la simpla mărturisire a copilului”.
Marcel Bartic: Cu alte cuvinte, nu exagerăm dacă ne gândim că numărul ar putea fi chiar mult mai mare, având în vedere că inclusiv victimele efectiv au reținerea de a povesti mai departe: nu sunt luate în serios sau poate profesorii sau părinții nu le acordă credibilitatea de care au nevoie.
Mihaela Dinu: Unele victime ajung în terapie după câțiva ani pentru că la început nu au fost crezute sau lucrurile au fost băgate sub preș
Mihaela Dinu: „Da, din punct de vedere psihologic, aș putea să susțin asta, pentru că ajung în terapie după câțiva ani. De ce? Pentru că au încercat să mărturisească, să spună, nu au fost crezuți, lucrurile au fost trenate, băgate sub preș așa cum see spune în popor și după ani de zile au găsit o persoană care să-i asculte, să le valideze emoțiile, să-i creadă și să meargă mai departe”.
Mihaela Dinu: Ca psihologii să poată vorbi la clasă despre astfel de lucruri este nevoie de acordul părinților
Mihaela Dinu: „Știm foarte bine ce deficit de psihologi avem, și ce teme să abordeze ei mai repede. Și ca să poată să intre la clasă să vorbească despre acest subiect, au nevoie de acordul părinților. Iar ne lovim de acord. Am citit într-o știre – nu știu acum să vă spun exact unde – că este opțională această disciplină și doar 5% dintre părinți au optat pentru participarea copiilor lor”.
Mihaela Dinu: „Primii care ar trebui educați în astfel de situații sunt de fapt adulții”
Mihaela Dinu: „Orice profesor se poate folosi de cele cinci-zece minute la ora lui să spună și de alte aspecte. Adesea le spun profesorilor: nu modelează doar din punct de vedere cognitiv, modelează și din punct de vedere emoțional. Ar trebui să le transmitem și alte tipuri de informații – vorbim despre cadrele didactice”.
Marcel Bartic: În multe dintre unitățile de învățământ astfel de cazuri au fost fie ignorate, fie trecute în tăcere, pretextând cumva pentru a nu le fi afectată imaginea, să nu dea prost în spațiul public. Cum te lupți cu asta?
Mihaela Dinu: „Vorbeam de educația copiilor, dar primii care ar trebui educați în astfel de situații sunt de fapt adulții. Este adevărat că fiecare vine cu un bagaj emoțional, personal, un istoric de viață, dar suntem totuși răspunzători de educație și de copii atâta vreme cât suntem în preajma lor. Să nu uităm că Legea 272 ne obligă să facem asta”.
Marcel Bartic: Și ar trebui ca unitățile de învățământ să-și asume mai serios.
Mihaela Dinu: „Ideea este că noi avem acum un cadru legal care nu se aplică. Deci eu am obligativitate, dacă sunt în preajma copilului, și observ schimbări în atitudinea lui emoțional, comportamental să vorbesc cu el și să-l întreb și când aflu ceva, că este neglijat, abuzat, să spun mai departe”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM”
Sursa foto: Shutterstock
