Andrei Elias Călugăru este elev în clasa a XII-a, la Colegiul Național “Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț, și un specialist în devenire în domeniul climatologiei.
El a primit Medalia Verde, în Misiunea Verde, pentru pasiunea și seriozitatea cu care studiază fenomenele meteorologice și impactul lor asupra vieții noastre.
În ultimii ani, el s-a documentat în detaliu despre acumulările de particule din nori și a înțeles astfel cum se produc precipitațiile normale, dar și ce influențează apariția unor fenomene extreme. O temă care i-a stârnit foarte tare interesul este producerea ploii artificiale, proces pe care l-a explicat în Misiunea Verde.
În ultima lună, Ministerul Agriculturii a încercat să producă ploi artificiale pentru a combate efectele secetei. Au fost vizate județe precum Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați.
Cu totul, ploaia artificială ar fi urmat să cadă peste 2 milioane de hectare de teren arabil din Moldova, însă pe site-ul Ministerului Agriculturii nu am găsit nimic despre rezultatele campaniei de însămânțare a norilor. Cum în ultima lună nu prea au fost cine știe ce ploi în Moldova, rezultatele nu par să fi fost chiar spectaculoase.
Deși pare o soluție miraculoasă pentru combaterea secetei, producerea artificială a ploilor pe suprafețe mari și pe perioade lungi de timp le ridică multe semne de întrebare oamenilor de știință. În primul rând, pentru că ploaia nu poate fi produsă din “nimic”. În al doilea rând din cauza substanțelor folosite.
În mod curent, se apelează la clorura de calciu pentru a produce condensarea accelerată în interiorul norilor. Substanța este folosită pe timpul iernii pentru curățarea drumurilor, dar nu există studii despre efectele pe termen lung provocate de eliberarea în atmosferă a clorurii de calciu sau iodurii de argint.
Sunt însă tot mai multe opinii despre cum ploile artificiale sunt un fel de “furt de ploaie”. Autoritățile din Taiwan au folosit chiar această expresie, referindu-se la faptul că în China însămânțarea norilor are loc la scară largă. Prin urmare, norii însămânțați în China nu ar mai ajunge în Taiwan.
Situația s-ar putea repeta între orice state sau regiuni vecine și, de fapt, ploaia artificială produsă pe termen lung ar muta seceta dintr-o parte în alta.
Dar există temeri încă și mai mari de atât, spune Andrei Elias Călugăru, care povestește că se creează un așa numit efect al fluturelui.
Rezultatele ploilor artificiale sunt imprevizibile. În cazul inseminarii norișorilor pufoși de pe timpul verii, șansele de producere a ploii sunt de 50%.
Pe de altă parte, la începutul anului, (în ciuda climei deșertice) Emiratele Arabe Unite s-au confruntat cu inundații. Cel mai probabil, spun meteorologii, provocate tot de ploile artificiale.
Materialul îl puteti găsi și pe site-ul Asociației Parcul Natural Văcărești.
