Marcel Bartic, gazda noastră de la Academia Europa FM, ne recomandă 7 măsuri pentru un învățământ de calitate.
1. Sistemul nostru de învățământ are nevoie, în primul rând, de egalitate de șanse pentru toți copiii din România. Legile educației din ultimii treizeci de ani, ambițiile părinților, obsesiile profesorilor, mentalitățile societății românești au transformat școala într-un produs de lux la care tot mai puțini dintre copii mai au acces;
2. Lucrurile se vor schimba cu adevărat în școli atunci când vom avea profesori motivați, apreciați și care își doresc să fie în preajma copiilor. Îmi doresc să le oferim șansa de a simți că sunt împliniți prin această profesie. A face educație înseamnă mai mult decât o carieră. Este o misiune. O vocație. O responsabilitate uriașă care generează viitorul societății din care facem parte. Ori, pentru asta, profesorii au nevoie de sprijin.
3. Depolitizarea sistemului de învățământ. În școli trebuie să aibă întâietate pregătirea științifică, pedagogică, entuziasmul, creativitatea. În nici un caz numirile politice.
4. Să redefinim progresul școlar. E minunat că avem olimpici, trebuie să-i susținem, dar nu ingnorând restul copiilor. Procentele analfabetismului funcțional sunt cauzate și de obsesia noastră pentru diplome, medalii, distincții și uităm adesea că și ceilalți elevi trebuie ajutați să aibă progres școlar. Un copil care crește de la nota patru la nota șapte face uneori eforturi mai mari decât unul obișnuit doar cu nota zece.
5. Îmi doresc părinți responsabili, care să înțeleagă că școala are nevoie de susținere, încredere și apreciere. Munca cu un copil nu este ușoară, nu-și dezvăluie rezultatele de pe o zi pe alta, e nevoie de timp și răbdare. Copilul nu trebuie să fie expresia ambiiților sau obsesiilor părinților. Are o personalitate proprie, hai să-l ajutăm să și-o descopere!
6. Îmi doresc școli mai vesele. Mersul la școală a devenit, pentru cei mai mulți dintre copii, un motiv de anxietate. Putem avea învățare profundă și într-un mediu în care copiii să beneficieze de starea de bine, de o atmosferă plăcută în clasă, de relații armonioase cu copiii și adulții din jurul lor. Starea de bine nu exclude regulile, nu abdică de la decență și buna cuviință. Un copil echilibrat emoțional, care se simte apreciat și în siguranță, va avea o cu totul altă deschidere față de cunoaștere.
7. Îmi doresc o școală incluzivă. Pentru asta, nu e nevoie doar de o finanțare serioasă, de regândirea spațiilor educaționale care să primească elevi cu nevoi speciale ci și de o schimbare a mentalităților. Șansa acestor copii este în învățământul de masă, nu în școli speciale. Nu uitați, școala este pentru toți copii. Este dreptul la viitor și obligația noastră de a-l oferi.
