Confidenţialitate

MApN monitorizează “incidentul” din proximitatea graniței polono-ucrainene

Ministerul Apărării Naționale anunță că “monitorizează, prin mecanismele de cooperare și consultare la nivel aliat și în plan bilateral, cu Ministerul Apărării Naționale din Polonia, incidentul din proximitatea graniței polono-ucrainene, în urma căruia doi cetățeni polonezi și-au pierdut viața”.

“Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a transmis omologului polonez, Mariusz Błaszczak, solidaritatea și sprijinul Armatei României pentru adoptarea măsurilor necesare, după lămurirea tuturor circumstanțelor producerii incidentului în discuție.

România condamnă în termenii cei mai fermi agresiunea nejustificată și ilegală a Federației Ruse asupra Ucrainei și susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute internațional”, adaugă MApN într-un comunicat.

Două persoane au murit în explozii care au zguduit satul polonez Przewodow, în apropierea frontierei cu Ucraina.

Pompierii ajunși la fața locului nu au putut da detalii, folosind doar termenul “explozie”.

Radio ZET a susținut că rachete rusești “rătăcite” au căzut la Przewodow.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a convocat, marți seară, o ședință de urgenţă a Comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională.

Sub protecția anonimatului, un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a susținut pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti.

“Adunăm informaţii”, a declarat ulterior generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării.

Ministrul leton al Apărării a acuzat direct Rusia pentru moartea celor doi polonezi. “Letonia este alături de prietenii polonezi și condamnă această crimă”, a notat Artis Pabriks pe Twitter.

Moscova a catalogat drept “provocăre deliberată” scenariul despre un atac cu rachete rusești asupra teritoriului polonez.

Armata rusă a bombardat masiv Ucraina, inclusiv zona capitalei. Lovite au fost două blocuri de locuințe din Kiev.

Ucrainenii susțin că invadatorii au lansat peste 100 de rachete în decurs de câteva ore. Unele dintre ele au fost doborâte de apărarea antiaeriană.

Vaste regiuni din Ucraina și Republica Moldova au rămas temporar fără electricitate. Rețelele celor două țări sunt interconectate.

Președinta Maia Sandu a denunțat noile bombardamente ale rușilor, care au pus în pericol securitatea populației civile.

Războiul din Ucraina a dominat prima zi a summitului G20, găzduit de insula indoneziană Bali. Participanții nu au reuşit să cadă de acord asupra unui proiect de rezoluţie care să condamne invazia rusă, poziție care este susținută, totuși, în majoritate.

Anterior, într-un mesaj prin videoconferință, preşedintele ucrainean le-a cerut liderilor G19 (excluzând intenționat Rusia din grup) să îşi depăşească diviziunile pentru a pune capăt războiului ”distructiv” dus de aceasta.

Volodimir Zelenski a transmis că țării sale nu ar trebui să i se impună compromisuri în ceea ce privește suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa.

Liderul de la Kiev a prezentat un plan pentru a reveni la masa negocierilor.

Potrivit documentului, Rusia trebuie să îşi retragă trupele, inclusiv cele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub control internațional.

Volodimir Zelenski a mai cerut prelungirea acordului pentru exportul de cereale ucrainene, dar și accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru a putea respinge noile atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice

Ucraina mai vrea eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia.

Președintele Zelenski mai propune crearea unui tribunal special care să judece crimele comise de ruși, dar şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război.

În replică, șeful diplomaţiei ruse a apreciat drept “nerealiste” condiţiile avansate de Ucraina.

Serghei Lavrov a acuzat din nou Occidentul că Serghei Lavrov a acuzat din nou Occidentul că ar duce un “război hibrid” împotriva Rusiei, aprovizionând Kievul cu arme şi antrenând personalul militar ucrainean, iar că Moscova a fost obligată să lanseze ofensiva armată pentru a apăra şi proteja populaţiile rusofone.

Președintele francez, Emmanuel Macron, i-a cerut omologului chinez, Xi Jinping, să intervină pe lângă Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la “masa negocierilor”.

Presa occidentală consideră că acesta a refuzat să participe la summitul G20 pentru a evita o confruntare cu liderii altor ţări.