Denumirea Bisericii Hurezi provine de la pasărea de noapte huhurez care predomina în această zonă în secolul al XVII-lea, atunci când a fost construită. S-a decis îndepărtarea primei silabe din cuvânt, astfel că numele bisericii se stabilește a fi “Hurezi”.
Biserica a fost contruită între anii 1690 și 1694, iar la 1700 s-a încheiat întregul ansamblu brâncovenesc, compus din biserica principală “Sfinții Împărați Constantin și Elena” și încă patru schituri, ridicate în fiecare punct cardinal al așezării.
La început, a fost o mănăstire de călugări, primul stareț fiind Arhimandritul Ioan, înmormântat chiar în biserică.
Biserica Hurezi este prima construită în primii ani de domnie ai lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), dând astfel startul unei noi ere în arhitectura românească, stilul brâncovenesc, cunoscut și sub titulatura de “stilul renașterii artei românești”.
Constantin Brâncoveanu a ridicat această mănăstire ca cetate de apărare, dar și ca loc unde să fie înmormântat, alături de familia sa, astfel că și-a pregătit mormântul încă din timpul vieții.
În 1714, Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi au fost decapitați la Constantinopol pentru că nu au vrut să renunțe la creștinism, iar trupurile lor au fost aruncate în mare.
Doamna Maria, soția sa, a încercat să le recupereze trupurile, dar a fost găsit doar trupul domnitorului, pe care l-a înmormântat pe malul Bosforului, într-un schit grecesc.
Astăzi, osemintele domnitorului se află la Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, din București.
În 2014, câteva fragmente din moaștele lui Constantin Brâncoveanu (a fost canonizat în 1992, alături de cei patru băieți) au fost depuse la Biserica Hurezi, respectându-i-se, în sfârșit, dorința de a se odihni aici pentru totdeauna.
O particularitate a acestei biserici o reprezintă tabloul votiv, deoarece domnitorul a dorit să picteze în pridvorul bisericii tot neamul din care se trăgea. Din partea mamei se înrudea cu familia Cantacuzino, iar din partea tatălui cu familia Basarab.
Deasupra mormântului se află tabloul familiei Brâncoveanu: Constantin, lângă cei patru băieți, iar Maria, cu cele șapte fete.
Pictura bisericii a fost realizată între anii 1692 și 1694, de meșteri zugravi greci și români, Constantinos, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Și în această biserică regăsim calendarul bisericesc, cu cele 365 de icoane.
Catapeteasma este lucrată în lemn de tei și poleită cu aur. Este cea originală, din 1694, inclusiv pictura, stranele și ușile de la intrare.
Mănăstirea Hurezi se află în satul Romanii de Jos, județul Vâlcea, și este singurul monument din sudul României inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.
FOTO: Lavinia Dragomir
*Vizitarea Mănăstirii Hurezi s-a realizat cu sprijinul agenţiei de turism Scorilo Travel Vacanţe.
