Majorarea salariului minim pe economie în ritmul prevăzut, după alte 12 majorări în ultimii opt ani, va creşte şomajul în rândul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul şi va accentua polarizarea între firmele mici şi cele mari, arată un studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR), relatează News.ro.
În programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea creşterea accelerată a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) în 2017 (măsură aplicată de la 1 februarie) şi apoi la 1.510 lei (335 euro) în 2018, 1.625 lei (361 euro) în 2019 şi 1.750 lei (389 euro) în 2020.
În noul program de guvernare, creşterea salariului minim pe economie este accelerată semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferenţiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.
“Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020”, arată noul program de guvernare.
Nici guvernul, nici PSD şi nici autorii programului de guvernare nu au făcut public niciun fel de studiu de impact al măsurilor propuse.
Studiul de impact realizat de Iancu Guda porneşte de la o analiză a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile.
Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, în medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, însă există diferenţe majore între dimensiunile companiilor.
Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezintă 21% din cheltuielile totale, în timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arată studiul.
În plus, în cinci mari sectoare-cheie ale economiei româneşti, salariile depăşesc 20% din costuri: alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (39%), industria textilă (29%), IT (28%), salubritate (22%) şi transporturi (21%).
Dintre acestea, doar în IT majorările salariale au fost generate de un exces de cerere, în celelalte sectoare fiind înregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a creşterii salariului minim.
În 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, însă ponderea a ajuns la 43% în 2016 şi va urca la 63% în 2020, dacă se aplică majorările propuse în programul de guvernare.
Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme.
“Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active“, arată studiul de impact realizat de Iancu Guda.
În plus, măsura ar avea şi alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piaţa muncii.
“Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situatţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%“, arată studiul.
Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.
Măsura majorării accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar într-un anumită conjunctură greu de realizat, menţionează studiul.
“Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung“, a declarat Iancu Guda, autorul studiului.
