Peste 170 de persoane au fost cercetate pentru trafic de persoane, iar peste 70 au fost reținute pentru aceste infracțiuni în primele trei luni ale acestui an. Este bilanțul Ministerului De Interne prezentat luni, 13 mai, cu ocazia lansării unei noi strategii naționale împotriva traficului de persoane pentru următorii patru ani. Aceasta se bazează pe acțiuni de informare în mediul rural și cel urban, operaționalizarea Observatorului Național al Copilului sau implicarea fostelor victime ale traficului uman în implementarea programelor antitrafic.
În urmă cu 12 ani țara noastră devenea principalul stat de destinație și de exploatare a victimelor traficului de persoane. Din 2016, mai mult de jumătate din ele au fost exploatare în interiorul țării. 7 din 10 victime identificate în 2022 aveau sub 18 ani, marea majoritate fiind de sex feminin. Alte cifre dure arată că 8 din 10 victime au fost exploatate sexual.
„În industria aceasta, cel mai mare aliat al traficanților sunt frica și tăcerea. La fel ca într-o industrie avem target de vânzări și avem cumpărători”, spune Cristina Stepanescu, director adjunct al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
În momentul de față, România devine țară de destinație și pentru traficul de persoane străine.
Toate programele din noua strategie urmăresc ca, la finalul anului 2028, țara noastră să poată pune în practică măsuri de diminuare a fenomenului traficului de persoane, identificarea și asistența victimelor acestuia și pedepsirea traficanților, dar și combaterea traficului în mediul online, spune Valentin Vătăjelu, consilier de stat.
„Combaterea traficului de minori, dată fiind ponderea inacceptabil de mare a acestora în totalul victimelor identificate, condamnarea corespunzătoare a traficanților la pedepse cu închisoarea și recuperarea averilor obținute din exploatare”, a spus Valentin Vătăjelu, consilier de stat.
În acțiunile coordonate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane vor fi implicate toate instituțiile guvernamentale, școlile, profesorii, reprezentanții cultelor religioase, autorități locale, consulatele românești peste hotare și organizațiile non-guvernamentale.
Sursa foto: Shutterstock
