Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, să citeze ca părţi responsabile civil Ministerul Afacerilor Interne, SRI şi ministerul Finanţelor, în dosarul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce avocatul fostului ofiţer de Securitate Vasile Hodiş le-a spus judecătorilor că acesta s-a pensionat în 2013 din SRI, iar MAI avea în subordine penitenciarul în care a murit Ursu.
Avocatul lui Vasile Hodiş a cerut instanţei introducerea în proces a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Finanţelor, motivând că “SRI este succesorul în drepturi şi obligaţii al fostei Securităţi, iar Hodiş s-a pensionat în 2003 de la SRI.
Avocatul a precizat că ministerul Finanţelor este reprezentatul statului român, iar Ministerul de Interne, înainte de 1989, avea în subordine penitenciarele, Gheorghe Ursu decedând într-un spital penitenciar.
“În opinia apărării, Hodiş este nevinovat, dar dacă dumneavoastră reţineţi totuşi vinovăţia, se impune ca şi părţile enumerate să răspundă, în solidar cu inculpatul, cu privire la latura civilă”, a arătat avocatul în faţa instanţei.
Avocatul lui Tudor Postelnicu a cerut introducerea în cauză, ca părţi responsabile civilmente, a MAI, Guvernului şi Ministerului Finanţelor, opinie cu care a fost de acord şi avocatul lui Marin Pârvulescu.
Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, a arătat că nu consideră oportună introducerea în cauza a instituţiilor statului român.
“Nu dorim că plătitorul de taxe român să aibă de suferit după acest proces. Noi dorim ca decizia să se răsfrângă exclusiv asupra celor trei inculpaţi. Considerăm că actualul stat român, care încearcă să facă dreptate după 30 de ani prin aducerea cazului în faţa instanţei, nu este succesorul statului comunist”, a spus şi avocatul lui Andrei Ursu.
După cererile avocaţilor, procurorul prezent la şedinţa de judecată a arătat că solicită instanţei să dispună citarea în calitate de părţi responsabile civilmente a Ministerului Afacerilor Interne, SRI şi Ministerului Finanţelor, cu comunicarea cererilor depuse, pentru a-şi spune punctul de vedere în ceea ce priveşte solicitarea apărătorilor.
Andrei Ursu a arătat din nou că nu instituţiile statului român trebuie să plătească eventualele daune, ci inculpaţii, “pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată”.
Instanţa a admis cererea procurorului şi a dispus citarea SRI şi a ministerelor Internelor şi Finanţelor ca părţi responsabile civilmente.
În timpul procesului, Andrei Ursu a mai cerut luarea unor măsuri asigurătorii faţă de cei trei inculpaţi, “pentru a asigura tragerea la răspundere civilă a acestor persoane”.
Avocaţii inculpaţilor Tudor Postelnicu, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru măsuri asigurătorii deoarece “presiunea psihică este prea mare, Postelnicu este grav bolnav şi interesul nu este să moară alţi oameni”.
Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată pe 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.
