47 de milioane de francezi sunt așteptați la urne pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale pentru a-l alege pe al optulea lider al celei de-a Cincea Republici.  Scrutinul este considerat cel mai important din Franţa ultimelor decenii,  pentru că Emmanuel Macron și Marine Le Pen, cei doi candidaţi la Elysee, au puncte de vedere diametral opuse privind Uniunea Europeană şi locul Franţei în lume.

Măsurile de securitate sunt extrem ample, peste 50.000 de poliţişti, jandarmi şi militari vor fi desfăşuraţi pentru a asigura liniștea scrutinului. 12.000 de membri ai forțelor de ordine vor fi desfășurați doar în centrul și suburbiile Parisului.

În total, în Franța, în colonii şi în străinătate, vor fi deschise 69.245 de secţii de vot.

În Hexagon, 66.546 de secţii de vot se vor deschide la ora locală 8 ( 9 ora României) şi se vor închide la ora locală 19 (20 ora României). În câteva orașe mari, secţiile vor rămâne deschise până la ora 20 (21 ora României).

Legea este foarte strictă în ceea ce privește anunțarea unor estimări parțiale înainte de închiderea urnelor. Niciun rezultat (parţial sau definitiv), cu excepţia celor privind prezența la vot, nu va putea fi publicat înainte de închiderea ultimelor secţii de vot din Hexagon, adică ora 20 (21 ora României).

Estimări înaintea votului

În ajunul încheierii campaniei electorale, în mod firesc, Franța a fost cuprinsă de frenezia sondajelor. Patru dintre ultimele publicate îl creditează pe Emmanuel  Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Marine Le Pen. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de candidatul de centru în sondaje realizate de institute de prestigiu, după primul tur de scrutin din 23 aprilie. Un al cincilea sondaj îl creditează cu 61,5% din intenţiile de vot.

Deși, aparent, Emmanuel Macron câștigă, o victorie categorică depinde și de rata de participare. Un sondaj publicat vineri de Odoxa, arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil se vor abţine de la vot. Mulţi dintre ei sunt alegători de stânga dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin.

O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 1965  și vine pe fondul nemulțumirii electoratului față de opțiunile existente.

În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.

Potrivit analiştilor, Emmanuel Macron şi-a consolidat semnificativ poziţia după ultima dezbatere televizată, ce a avut loc miercuri.  Punctele de vedere exprimate de acesta în cadrul dezbaterii și un alt sondaj publicat săptămâna aceasta, care arată că partidul său, En Marche!, va câştiga, probabil, legislativele din iunie, nu au trecut neobservate de piețele financiare, temătoare de haosul pe care l-ar putea genera o victorie a lui Marine Le Pen.

Rezultatele oficiale definitive ale celui de-al doilea tur de scrutin vor fi publicate de Consiliul Constituţional cel mai târziu miercuri, la ora locală 20 (21 ora României).

8 mai: Preşedintele-ales va avea prima apariţie oficială alături de preşedintele în exerciţiu, Francois Hollande, la Arcul de Triumf, pentru ceremonia anuală la Mormântul Soldatului Necunoscut, care comemorează predarea forţelor naziste din 1945.

9-13 mai: Guvernul socialist al lui Hollande demisionează, deschizând calea către învestirea în funcţie a preşedintelui-ales, în săptămâna următoare. Guvernul premierului Bernard Cazeneuve va continua să se ocupe de afacerile la zi, până când noul şef al statului va depune jurământul.

10 mai: Consiliul Constituţional francez anunţă oficial rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale din 2014.

13-14 mai: Noul preşedinte va depune, probabil, jurământul până luni, 15 mai, când va avea loc o ceremonie de transfer de putere la palatal prezidenţiale Elysee, unde cei doi lideri se vor întâlni şi unde vor fi predate şi codurile nucleare. Nu a fost fixată deocamdată o dată pentru ceremonie.

Preşedintele va numi apoi un nou premier, care va forma un cabinet. În 2012, tot Guvernul a fost numit în două zile.

PROMISIUNILE

ª

Macron și UNIUNEA EUROPEANĂ

Apartenența la Uniunea Europeană este poate subiectul cel mai important în opiniile celo doi candidați  sunt diametral opuse. Emmanuel Macron consideră că Franţa trebuie să rămână în centrul Europei şi să colaboreze mai strâns cu vecinii săi.

El a pledat vehemetan pentru o integrare aprofundată între ţările care au euro ca monedă, ceea ce, din punctul său de vedere, va fi în beneficiul Uniunii Europene în ansamblu.

Mai mult,  el susţine o reformă a uniunii monetare, pentru ca zona Euro să îşi poată crea propriul buget.

Emmanuel Macron este un susţinător al comerţului liber şi a făcut campanie în favoarea acordului de liber-schimb UE-Canada, CETA.

El este, însă, prudent când vine vorba de negocierea unor noi acorduri cu Europa, adăugând că UE nu ar trebui să îşi sacrifice standardele privind securitatea, protecţia socială şi mediul.

De asemenea, candidatul En Marche! s-a pronunţat împotriva reinstaurării controalelor vamale în Europa.

Macron și IMIGRANȚII

Macron consideră că Franţa ar trebui să fie un loc unde refugiaţii se simt bineveniţi și a promis să rezolve problema cererilor de azil în primele şase luni de mandat.

El este împotriva închiderii graniţelor, însă vrea ca imigraţia să fie controlată mai strict.

Macron a salutat rolul cancelarului german Angela Merkel în criza migranţilor şi consideră că Franţa ar trebui să facă mai multe.

Deși vrea să colaboreze strâns cu Europa pentru a rezolva problema, nu este dispus să renunţe la negocieri în acest dosar.

Macron și APĂRAREA

Emmanuel Macron rămâne la limita dintre promisiunea securităţii şi garantarea libertăţilor cetăţenilor francezi.

Tânărul candidat de centru a fost vocal în privinţa luptei împotriva terorismului şi pentru lege şi ordine, promițând măsuri care să ducă la creşterea cheltuielilor pentru apărare şi să permită angajarea de poliţişti suplimentari.

În ultima dezbatere televizată, el a spus că lupta împotriva terorismului va fi prioritatea sa şi a promis o „consolidare a măsurilor” legate de lista de urmărire a suspecţilor de terorism din Franţa, „chiar dacă acest lucru va priva oamenii de unele dintre libertăţile lor”. Pe de altă parte, el a atras atenţia că trimiterea „tuturor oamenilor la închisoare sau în străinătate nu are nicio logică”.

Emmanuel Macron a vorbit şi despre importanţa apărării drepturilor cetăţenilor francezi şi a solidarităţii cu UE. „Suntem atacaţi în inima naţiunii noastre. Suntem ameninţaţi. Vreau să mă asigur că suntem protejaţi. Nu trebuie să cedăm în faţa fricii şi nu trebuie să cădem în capcana lor. Nu este momentul să ne îndoim de UE”, a spus el după atacul de pe Champs-Elysees.

Macron și ECONOMIA

Macron vrea să reducă taxele pentru locuinţe pentru majoritatea francezilor şi să reformeze sistemul impozitului pe avere. De asemenea, a promis să reducă treptat taxele plătite de companii de la 33% în prezent la 25%.

Fostul ministru al Economiei a promis să reducă cheltuielile publice cu aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, parţial prin eficientizarea Guvernului.  Nu dorește concedieri dar vrea ca funcționarii din administrație care ies la pensie să nu mai fie înlocuiți.

Macron promite și un pachet de stimulare economică de proporţii, care, potrivit lui, va transforma radical economia franceză. El vrea să cheltuie 50 de miliarde de euro în următorii cinci ani în domeniul pregătirii şi calificării forţei de muncă, energiei şi mediului, transportului, asistenţei medicale şi agriculturii.

“Trebuie să le oferim întreprinderilor noastre mici şi mijlocii oportunitatea de a crea mai multe locuri de muncă”, a explica Macron în ultima dezbatere dinainte de alegerile de duminică.

Le Pen și UNIUNEA EUROPEANĂ

Când este vorba despre Europa, Marine Le Pen, preşedinta auto-suspendată a partidului Frontul Naţional, a fost constantă în mesajul său: „Calea mea sau nimic”.

Dacă va fi aleasă, ea a anunţat că va începe rapid negocierile cu alte state membre UE pentru a schimba natura apartenenţei Franţei la blocul comunitar.

Ea vrea să retraga ţara din Euro, o decizie care va trebui să fie supusă la referendum. În plus, vrea să scoată Hexagonul din Spaţiul Schengen şi să obţină dispense de la o serie de reglementări europene.

Dacă Bruxelles-ul nu îi va îndeplini aceste cereri, ea a ameninţat că va convoca un referendum privind apartenenţa Franţei la UE – şi va face campanie pentru „Frexit”. Potrivit CNN, Marine Le Pen va trebui, însă, să modifice mai întâi Constituţia ţării pentru ca acest lucru să fie posibil.

Candidata Frontului Naţional a promis că va demisiona de la Elysee, dacă alegătorii votează rămânerea în UE, într-o astfel de situaţie.

În plus, ea a pledat pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi a criticat deschis sancţiunile impuse de UE Moscovei.

Marine Le Pen a admis că a beneficiat de finanţe ruse pentru campania sa. Ea a mers în martie la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Le Pen și IMIGRANȚII

Marine Le Pen a spus că va lua măsuri ferme pentru a se asigura că cetăţenii străini monitorizaţi de serviciile de informaţii vor fi expulzaţi din ţară.

De asemenea, a promis să limiteze imigraţia şi să consolideze graniţele ţării prin retragerea din Acordul Schengen, care permite circulaţia fără paşaport între cele 26 de state europene.

Ea a afirmat la un moment dat că va limita migraţia netă, adică diferenţa dintre numărul de imigranţi şi cel de emigranţi, la 10.000 de oameni pe an. În plus, ea vrea ca accesul imigranţilor la serviciile publice să fie limitat.

Le Pen vrea ca imigranţii ilegali să nu mai aibă posibilitatea să îşi legalizeze şederea în ţară şi să înăsprească acordarea cetăţenii franceze.

Le Pen și APĂRAREA

Le Pen a criticat NATO şi vrea să retragă Franţa din comandamentul militar integrat. Ea a promis, însă, cheltuieli suplimentare pentru apărare şi angajarea a 15.000 de ofiţeri de poliţie suplimentari.

În plus, a promis să îi expulzeze imediat pe toţi străinii identificaţi de serviciile de securitate franceze ca prezentând risc de radicalizare şi să le retragă cetăţenia franceză persoanelor suspectate de Islamism.

„Trebuie să ne asigurăm că teritoriul este apărat (…). Acesta este un lucru pe care l-aş face imediat ce aş ajunge la putere”, a spus ea.

După atacul terorist de pe Champs-Elysees, de pe 20 aprilie, Marine Le Pen a cerut închiderea tuturor „moscheilor islamiste” din Franţa şi reintroducerea frontierelor franceze. De asemenea, ea a insistat că ţara are nevoie de „resurse pentru a se asigura că poate combate (…) terorismul islamist”.

În ultima dezbatere prezidenţială, ea l-a acuzat pe Macron că are o atitudine „indulgentă” faţă de terorism. „Trebuie să eradicăm ideologia islamismului în Franţa”, a adăugat ea.

Le Pen și ECONOMIA

Marine Le Pen vrea să reducă taxele pe venit pentru cei mai săraci muncitori, să simplifice normele de impozitare şi să lupte împotriva evaziunii fiscale.

Pe de altă parte, ea vrea să impună taxe noi companiilor care angajează imigranţi, pentru a le încuraja să prefere forţa de muncă franceză.

Le Pen a mai promis scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani şi să încurajeze companiile să angajeze mai mulţi oameni, de exemplu prin scăderea taxelor pe salarii pentru companii.

Candidata Frontului Naţional susţine că demersurile ei pentru o Franţă independent şi pentru o monedă nouă, cu o valoare mai mica – „noul franc” – va consolida semnificativ economia franceză.

De asemenea, a propus un plan de „reindustrializare” care să promoveze afacerile franceze şi cooperarea cu statul.