Francezii îşi aleg duminică preşedintele, dintre candidatul de centru Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen.
Marine Le Pen a promis să retragă Franţa din comandamentul NATO, din Zona euro şi, în unele condiţii, chiar din Uniunea Europeană.
Rivalul său de centru, Emmanuel Macron, favorit detaşat în sondaje, are opinii total diferite. Agenda sa proeuropeană este bazată pe o abordare economică neoliberală şi pe o atitudine moderată în chestiuni sociale. Totuși, chiar și el, într-un interviu acordat luni, el a cerut o reformă a blocului comunitar.
Le Pen și UNIUNEA EUROPEANĂ
Când este vorba despre Europa, Le Pen, preşedinta auto-suspendată a partidului Frontul Naţional, a fost constantă în mesajul său: „Calea mea sau nimic”.
Dacă va fi aleasă, ea a anunţat că va începe rapid negocierile cu alte state membre UE pentru a schimba natura apartenenţei Franţei la blocul comunitar.
Ea vrea să retraga ţara din Euro, o decizie care va trebui să fie supusă la referendum. În plus, vrea să scoată Hexagonul din Spaţiul Schengen şi să obţină dispense de la o serie de reglementări europene.
Dacă Bruxelles-ul nu îi va îndeplini aceste cereri, ea a ameninţat că va convoca un referendum privind apartenenţa Franţei la UE – şi va face campanie pentru „Frexit”. Potrivit CNN, Le Pen va trebui, însă, să modifice mai întâi Constituţia ţării pentru ca acest lucru să fie posibil.
Candidata Frontului Naţional a promis că va demisiona de la Elysee, dacă alegătorii votează rămânerea în UE, într-o astfel de situaţie.
În plus, ea a pledat pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi a criticat deschis sancţiunile impuse de UE Moscovei.
De asemenea, Le Pen a admis că a beneficiat de finanţe ruse pentru campania sa. Ea a mers în martie la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Le Pen și IMIGRANȚII
Le Pen a spus că va lua măsuri ferme pentru a se asigura că cetăţenii străini monitorizaţi de serviciile de informaţii vor fi expulzaţi din ţară.
De asemenea, a promis să limiteze imigraţia şi să consolideze graniţele ţării prin retragerea din Acordul Schengen, care permite circulaţia fără paşaport între cele 26 de state europene.
Ea a afirmat la un moment dat că va limita migraţia netă, adică diferenţa dintre numărul de imigranţi şi cel de emigranţi, la 10.000 de oameni pe an. În plus, ea vrea ca accesul imigranţilor la serviciile publice să fie limitat.
Le Pen vrea ca imigranţii ilegali să nu mai aibă posibilitatea să îşi legalizeze şederea în ţară şi să înăsprească acordarea cetăţenii franceze.
Le Pen și APĂRAREA
Le Pen a criticat NATO şi vrea să retragă Franţa din comandamentul military integrat. Ea a promis, însă, cheltuieli suplimentare pentru apărare şi să angajeze 15.000 de ofiţeri de poliţie suplimentari.
În plus, una dintre politicile promovate de ea va duce la expulzarea infractorilor străini din ţară.
În plus, a promis să îi expulzeze imediat pe toţi străinii identificaţi de serviciile de securitate franceze ca prezentând risc de radicalizare şi să le retragă cetăţenia franceză persoanelor suspectate de Islamism.
„Trebuie să ne asigurăm că teritoriul este apărat (…). Acesta este un lucru pe care l-aş face imediat ce aş ajunge la putere”, a spus ea.
După atacul terorist de pe Champs-Elysees, de pe 20 aprilie, Le Pen a cerut închiderea tuturor „moscheilor islamiste” din Franţa şi reintroducerea frontierelor franceze. De asemenea, ea a insistat că ţara are nevoie de „resurse pentru a se asigura că poate combate (…) terorismul islamist”.
În ultima dezbatere prezidenţială, ea l-a acuzat pe Macron că are o atitudine „indulgentă” faţă de terorism. „Trebuie să eradicăm ideologia islamismului în Franţa”, a adăugat ea.
Le Pen și ECONOMIA
Le Pen vrea să reducă taxele pe venit pentru cei mai săraci muncitori, să simplifice normele de impozitare şi să lupte împotriva evaziunii fiscale.
Pe de altă parte, ea vrea să impună taxe noi companiilor care angajează imigranţi, pentru a le încuraja să prefere forţa de muncă franceză.
Le Pen a mai promis scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani şi să încurajeze companiile să angajeze mai mulţi oameni, de exemplu prin scăderea taxelor pe salarii pentru companii.
Candidata Frontului Naţional susţine că demersurile ei pentru o Franţă independent şi pentru o monedă nouă, cu o valoare mai mica – „noul franc” – va consolida semnificativ economia franceză.
De asemenea, a propus un plan de „reindustrializare” care să promoveze afacerile franceze şi cooperarea cu statul.
Macron și UNIUNEA EUROPEANĂ
Când vine vorba de Europa, Macron, un fost bancher care a servit ca ministru al Economiei, se află la polul opus faţă de Le Pen. Din punctul său de vedere, Franţa trebuie să rămână în centrul Europei şi să colaboreze mai strâns cu vecinii săi.
El a pledat vehemetan pentru o integrare aprofundată între ţările care au euro ca monedă, ceea ce, din punctul său de vedere, va fi în beneficiul Uniunii Europene în ansamblu.
În plus, el susţine o reformă a uniunii monetare, pentru ca Zona Euro să îşi poată crea propriul buget.
Macron este un susţinător al comerţului liber şi a făcut campanie în favoarea acordului de liber-schimb UE-Canada, CETA.
El este, însă, prudent când vine vorba de negocierea unor noi acorduri cu Europa, adăugând că UE nu ar trebui să îşi sacrifice standardele privind securitatea, protecţia socială şi mediul.
De asemenea, candidatul En Marche! s-a pronunţat împotriva reinstaurării controalelor vamale în Europa.
Macron și IMIGRANȚII
Macron a promis să rezolve problema cererilor de azil în primele şase luni de mandat şi consideră că Franţa ar trebui să fie un loc unde refugiaţii se simt bineveniţi.
El este împotriva închiderii graniţelor, însă vrea ca imigraţia să fie controlată mai strict.
Macron a salutat rolul cancelarului german Angela Merkel în criza migranţilor şi consideră că Franţa ar trebui să facă mai multe.
El crea să colaboreze strâns cu Europa pentru a rezolva problema şi nu este dispus să renunţe la negocieri în acest dosar.
Macron și APĂRAREA
Emmanuel Macron rămâne la limita dintre promisiunea securităţii şi garantarea libertăţilor cetăţenilor francezi.
Tânărul candidat de centru a fost vocal în privinţa luptei împotriva terorismului şi pentru lege şi ordine, anunţând propuneri de măsuri care să ducă la creşterea cheltuielilor pentru apărare şi să permită angajarea de poliţişti suplimentari.
În ultima dezbatere televizată, el a spus că lupta împotriva terorismului va fi prioritatea sa şi a promis o „consolidare a măsurilor” legate de lista de urmărire a suspecţilor de terorism din Franţa, „chiar dacă acest lucru va priva oamenii de unele dintre libertăţile lor”. Pe de altă parte, el a atras atenţia că trimiterea „tuturor oamenilor la închisoare sau în străinătate nu are nicio logică”.
Macron a vorbit şi despre importanţa apărării drepturilor cetăţenilor francezi şi a solidarităţii cu UE. „Suntem atacaţi în inima naţiunii noastre. Suntem ameninţaţi. Vreau să mă asigur că suntem protejaţi. Nu trebuie să cedăm în faţa fricii şi nu trebuie să cădem în capcana lor. Nu este momentul să ne îndoim de UE”, a spus el după atacul de pe Champs-Elysees.
Macron și ECONOMIA
Macron a promis să reducă treptat taxele plătite de companii de la 33% în prezent la 25%. De asemenea, vrea să reducă taxele pentru locuinţe pentru majoritatea francezilor şi să reformeze sistemul impozitului pe avere.
Fostul ministru al Economiei a promis să reducă cheltuielile publice cu aproximativ 60 de miliarde de euro pe an, parţial prin eficientizarea Guvernului. El a anunţat că va reduce numărul angajaţilor din administraţie cu până la 120.000, oprind înlocuirea celor care ies la pensie.
Macron a schiţat şi planuri pentru un pachet de stimulare economică de proporţii, care, potrivit lui, va transforma radical economia franceză. El a promis să cheltuie 50 de miliarde de euro în următorii cinci ani în domeniul pregătirii şi calificării forţei de muncă, energiei şi mediului, transportului, asistenţei medicale şi agriculturii.
“Trebuie să le oferim întreprinderilor noastre mici şi mijlocii oportunitatea de a crea mai multe locuri de muncă”, a explica Macron în ultima dezbatere dinainte de alegerile de duminică.