Deşi considerat de unele voci drept istoric, referendumul pe tema schimbării numelui Macedoniei a consemnat o prezenţă foarte slabă, de puțin peste 30%, semn că perspectiva reconcilierii cu Grecia vecină şi integrarea micii republici din Balcani în Europa n-a fost suficientă pentru a mobiliza electoratul la urne.
Cvorumul necesar era de 50%.
Dintre cei care s-au dus la urne, 90% s-au pronunţat pentru ca fosta republică iugoslavă să devină Macedonia de Nord.
Tabăra care a susţinut boicotul consultării a sărbătorit absenteismul, duminică seară, la Skopje.
În lipsa unei susţineri populare masive, premierul social-democrat Zoran Zaev va avea o misiune mai dificilă în parlamentul, care trebuie să ratifice înţelegerea cu Atena.
În iunie, după decenii de controverse, ambele părţi au căzut de acord asupra noului nume. Scenariul unor alegeri anticipate în Macedonia nu este exclus.
