România se bucură de beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană de 17 ani. Iar cel mai recent sondaj IRES – din luna martie – arată că românii știu că țara noastră a avut de câștigat de pe urma aderării. În plus, aproape trei sferturi dintre participanții la sondaj cred că țara noastră trebuie să rămână în Uniunea Europeană. Cum s-a schimbat viața noastră în anii de când facem parte din Uniunea Europeană și unde nu am făcut tot ce trebuia, aflăm de la Adriana Sârbu.
Câștigul cel mai palpabil, pe care îl poate menționa orice român, de pe urma integrării în Uniunea Europeană este libera circulație a persoanelor. Este una dintre cele patru libertăți – alături de libera circulație a bunurilor, serviciilor și capitalului – pe care se sprijină blocul comunitar.
În ultimii 10 ani, peste jumătate dintre români au călătorit într-o țară din Uniunea Europeană și tot atâția au pe cineva din familie care muncește într-o țară europeană – arată cel mai recent sondaj IRES.
De asemenea, unul din cinci români a lucrat în Uniunea Europeană, iar unul din zece români are pe cineva din familie care studiază în Europa.
Profesorul de economie Cristian Păun: „Bunăstarea pe care România o are în momentul de față este cea care este”
Profesorul de economie Cristian Păun: „Din cele patru libertăți, noi am pus foarte mult accent pe libera circulație a persoanelor și cam atât. Nu am prea fost interesați să încercăm să exportăm mai mult în Uniunea Europeană, mai diversificat atât bunuri, cât și servicii și, mai ales, să atragem capitaluri importante private la noi și să devenim furnizori de capitaluri investite în țările Uniunii Europene și să extragem bunăstare și din așa ceva. Și atunci, bunăstarea pe care România o are în momentul de față este cea care este”.
Pentru o țară ieșită din comunism ca România, foarte important a fost și al doilea pilon pe care e construită Uniunea Europeană – și anume, redistribuirea bunăstării, de la țările dezvoltate la cele rămase în urmă, pentru recuperarea decalajelor.
Cristian Păun: România s-a dezvoltat, dar nu atât de mult pe cât se putea din cauza că absorbția fondurilor europene e întârziată
„Noi, în momentul de față, punem accent foarte mult pe redistribuire, să ne dea Uniunea Europeană fonduri, dar această accesibilitate a fondurilor europene nu a fost dublată de un efort al autorităților române de a absorbi aceste fonduri cu o mai mare viteză. Și acum, la aproape patru ani de la închiderea exercițiului financiar anterior încă nu avem 100% fondurile absorbite. Nu mai vorbesc despre faptul că sunt întârzieri masive pe fondurile europene aferente acestui exercițiu financiar”, a explicat profesorul Cristian Păun.
România mai are însă multe de făcut pentru a se putea considera pe deplin integrată în Uniune
Un exemplu este intrarea completă în spațiul Schengen. De la sfârșitul lunii martie putem călători liber, fără controale la frontierele aeriene și maritime, însă un orizont de timp pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre nu se întrevede încă, deși acest lucru are cel mai mare impact economic.
„Sunt câteva elemente integraționiste pe care noi le-am abandonat. Nu am făcut eforturi substanțiale evidente pentru a fi acolo, în acest club, cu tot ceea ce trebuie să fim. Ori, România azi este o țară cu deficit excesiv. Este o țară care nu îndeplinește aproape niciun criteriu cu privire la adoptarea monedei unice. O țară care pretinde că vrea să fie în Schengen, dar scannerele de la vamă nu au funcționat niciodată; vameșii prinși cu tot felul de matrapazlâcuri sunt achitați și eliberați de justiția unui stat de drept foarte problematic. Un stat corupt. Și atunci, noi nu inspirăm încredere. Noi am primit foarte multe de la Uniunea Europeană, iar faptul că nu am reușit să ne integrăm și să ne dezvoltăm mai mult pe baza libertăților și pe baza redistribuirii ține exclusiv și eminamente de noi”, a explicat profesorul Cristian Păun.
Aproximativ 60% din îmbunătățirea nivelului de trai se corelează cu apartenența la Uniunea Europeană, spune și Christian Năsulea, profesor de Economie Mondială.
În 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, aveam o putere de cumpărare de 44% din media Uniunii Europene.
Integrarea ne-a ajutat să creștem până la 76%, potrivit unui studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: LUMEA SUB OCHII TĂI. Cum a transformat lumea pandemia de COVID-19 | AUDIO | GALERIE FOTO
