Aderarea la NATO a fost unul dintre proiectele majore de țară după căderea Comunismului, alături de apartenența la Uniunea Europeană. În cei 20 de ani de când facem parte din NATO, numărul crizelor internaționale de securitate s-a înmulțit semnificativ, culminând cu agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. În această perioadă, țara noastră a resimțit din plin beneficiile de securitate pe care le asigură apartenența la NATO, și-a dovedit loialitatea față de Alianță și a demonstrat că, la rândul ei, poate deveni un furnizor de securitate.
Ca membră a NATO, România este implicată activ în operațiile și misiunile Alianței, contribuie la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic și deține până în octombrie postul de secretar general adjunct al NATO.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: „Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume. România nu este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate alături de partenerii săi strategici”.
Afganistan, 2002 – 2021: Prima misiune importantă la care a participat România după aderarea la NATO
Prima misiune importantă la care România a participat după aderarea la Alianță a fost cea din Afganistan – din 2002 până în iunie 2021.
A fost cea mai lungă, complexă și importantă misiune militară din afara teritoriului național de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu peste 32.000 de militari trimiși în zona de conflict. 27 de militari români au murit, iar 227 au fost răniți. Au urmat militari trimiși în Irak, Bosnia-Herțegovina și Kosovo.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Constantin Spînu: „Acolo, în cele mai periculoase și fierbinți medii de conflict, în numele țării noastre și al valorilor comune pe care ne-am angajat să le apărăm împreună cu aliații noștri, 30 de eroi au căzut la datorie și câteva sute de militari români au fost răniți”.
România, 2008: Cel mai mare summit NATO a avut loc la noi în țară
În 2008, România a găzduit cel mai mare summit NATO – cu peste 3000 de oficiali din 49 de țări. A fost prima și singura participare a Rusiei la un summit al Alianței la care a fost prezent Vladimir Putin.
România, 2014: Țara noastră devine una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară
După anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, flancul estic și Marea Neagră au devenit tot mai importante, iar România a devenit una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.
Găzduim în prezent o serie de structuri, sisteme și forțe NATO – circa 5.500 de militari străini, dintre care aproape jumătate sunt americani – iar până în 2025 forțele NATO din România se vor apropia de 10.000 de militari.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr: „Contribuția aliaților noștri la asigurarea securității României constituie o dovadă puternică a solidarității și coeziunii aliate, precum și a capacității de apărare colectivă a NATO”.
România, 2022: Unul dintre cele 8 grupuri de luptă NATO de descurajare și apărare se află în țara noastră din mai 2022
Unul din cele 8 grupuri de luptă ale NATO cu misiunea de descurajare și apărare se află în România, din mai 2022. De asemenea, 3 structuri de comandă și control din cele 7 ale Alianței destinate flancului estic sunt în România la Sibiu, București și Craiova.
România găzduiește o unitate NATO de integrare a forțelor, scutul antirachetă de la Deveselu, iar baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată și pregătită să devină cea mai mare bază NATO din Estul Europei. Tot la Mihail Kogălniceanu se află cea mai mare bază militară americană din România.
România, 2023: Se înființează la Fetești centrul de instruire a piloților de F16
Iar din noiembrie 2023, la Fetești a fost înființat centru de instruire a piloților de F16.
Pe de altă parte, aderarea la NATO a însemnat și modernizarea Armatei române, pentru a o aduce cât mai aproape de standardele Alianței.
Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, iar trupele au fost reduse de la peste 350.000 de persoane la 70.000.
România a majorat bugetul militar la 2% din PIB și apoi la 2,5% din PIB.
Însă anul trecut guvernanții au alocat doar 1,6% din PIB pentru Apărare, cel mai mic nivel din 2017 până în prezent și sub media Alianței, de 1,73%, conform unui raport NATO bazat pe datele colectate până în februarie 2024.
Practic, țara noastră nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în 2020.
Înzestrarea României în ceea ce privește Apărarea
La capitolul înzestrare, România a achiziționat:
- Avioane F16 (19 plus alte 30 din Norvegia);
- 7 sisteme de rachete de apărare antiaeriană Patriot (din care 4 au fost livrate iar unul e deja operațional);
- Sisteme HIMARS;
- Rachete balistice;
- Drone Bayraktar;
- Transportoare Piranha.
Și va cumpăra tancuri de luptă Abrams.
În schimb, a fost ratat contractul pentru achiziționarea a 4 corvete care trebuiau să intre în dotarea Forțelor Navale.
SONDAJ IRES: România, în topul țărilor aliate ai căror cetățeni au cea mai mare încredere în NATO
România este în topul țărilor aliate ai căror cetățeni au cea mai mare încredere în Alianță, consideră că apartenența la NATO protejează și „face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine.
Ultimul sondaj IRES, din luna martie, arată că 81% dintre români consideră un lucru bun aderarea la NATO.
Metodologia sondajului IRES: Sondajul IRES a fost realizat în perioada 24-27 martie, pe un eșantion de 1.058 respondenți și are o marjă de eroare de +- 3%.
În 2024, România țintește vârful NATO: Klaus Iohannis s-a înscris în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
La 20 de ani de la primirea în NATO și după ce a deținut postul de adjunct al secretarului general NATO prin Mircea Geoană, România țintește acum chiar la vârful Alianței.
Președintele Klaus Iohannis s-a înscris în competiția pentru funcția de secretar general al NATO, susținut până acum doar de Ungaria și Slovacia.
Contracandidatul său este premierul demisionar olandez Mark Rutte. Noul secretar NATO va fi desemnat prin consens la summitul din iulie de la Washington.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
