În ultimii 24 de ani, explorarea spațială a înregistrat un progres considerabil. Începând cu anul 2000, omenirea a trimis sonde pe Lună și pe Marte, iar acum caută apă în formă lichidă pe mai multe corpuri cerești. Fie că motivația a fost cercetarea științifică, prestigiul național sau găsirea de noi soluții pentru viitorul umanității, spațiul a fost și este în continuare ținta marilor națiuni.
China, Statele Unite, Rusia, Japonia și India sunt națiunile cu mari ambiții în ceea ce privește spațiul cosmic, iar acum „cursa spațială” pare că este mai intensă ca niciodată.
2000: Primul echipaj uman urca la bordul Stației Spațiale Internaționale
În anul 2000, primul echipaj uman urca la bordul Stației Spațiale Internaționale, cea mai mare structură pusă vreodată pe orbită, un laborator spațial folosit pentru a efectua experimente în imponderabilitate.
2001: Sonda WMAP fotografia radiația veche de 380.000 de ani emisă în timpul Big Bang-ului
Un an mai târziu, sonda WMAP, dezvoltată de NASA, fotografia radiația veche de 380.000 de ani emisă în timpul Big Bang-ului, expansiunea bruscă ce a declanșat nașterea Universului. Oamenii de știință au aflat, printre altele, că universul timpuriu era uniform ca temperatură.
2006: Nava New Horizons a plecat spre Pluto. A ajuns în 2015
Omenirea și-a îndreptat apoi atenția și către cel mai îndepărtat punct al Sistemului nostru solar – Planeta Pluto. Nava New Horizons, construită tot de NASA, și-a început călătoria spre planeta pitică în 2006, și a ajuns la Pluto în 2015, de unde a trimis fotografii de înaltă calitate.
2012: Rover-ul american Curiosity atingea solul marțian
În august 2012, rover-ul american Curiosity atingea solul marțian. Misiunea sa a fost să afle mai multe despre istoria planetei și să caute dovezi de viață. Și le-a găsit – se pare că în urmă cu peste 4 miliarde de ani, pe Planeta Roșie exista apă în formă lichidă.
Tot în 2012 și apoi în 2018, sondele Voyager 1 si 2 (ambele lansate în 1977), au devenit singurele nave spaţiale care au ajuns în spaţiul interstelar, operând în afara heliosferei, bula protectoare de particule şi câmpuri magnetice generate de Soare.
Voyager 1 se află acum la 24 de miliarde de kilometri de Pământ, fiind cea mai îndepărtată sondă spaţială a omenirii. După ce ambele nave vor rămâne fără energie – moment aşteptat după 2025 – vor continua să plutească prin spaţiu.
2021: Roverul Perseverance a ajuns pe Marte
În 2021, un alt rover realizat de NASA, Perseverance, a ajuns pe Marte. Acesta a descoperit urme ale unui lac marțian antic, ce pot ascunde semne de viață fosilizată. Mostrele colectate vor fi aduse pe Terra de o altă misiune, ce se va lansa în 2028, dar care va reveni pe Pământ cel mai devreme în 2033. Laboratorul atrobiologic al Perseverance a înregistrat sunetele ambientale ale unei alte planete
Perseverance are la bord și cel mai avansat laborator de astrobiologie creat vreodată, pentru a căuta urme ale unor posibili microbi marțieni, dar și microfoane, fiind prima misiune care a înregistrat sunetele ambientale ale unei alte planete.
Roverul a fost însoțit de Ingenuity – devenit primul elicopter care a zburat în altă atmosferă decât cea a Terrei.
2023: Mai multe țări s-au întrecut în misiuni către Lună
Anul trecut, mai multe țări s-au întrecut în misiuni către Lună. Pe 19 august 2023, sonda rusească Luna-25 s-a prăbușit pe suprafața lunară din cauza unei defecţiuni a computerului de bord.
Moscova a pierdut astfel lupta pentru prima aselenizare a unei nave spaţiale la Polul Sud al satelitului Terrei.
La doar câteva zile de la acest incident, India a reușit o misiune istorică – nava Chandrayaan-3 a atins polul sud selenar.
Zona prezintă apă sub formă de gheață și este vizată pentru construcția unei baze umane permanente. Ultima încercare a Indiei de a atinge regiunea s-a soldat cu un eșec, în septembrie 2019.
2024: Mica sondă japoneză SORA-Q a ajuns pe Lună
La începutul lui 2024, și mica sondă japoneză SORA-Q, de doar 8 cm în diametru și o greutate de 250 de grame, a ajuns pe Lună. Misiunea „Moon Sniper” a fost una istorică pentru Japonia, care a devenit a cincea ţară ce reuşeşte o aselenizare controlată, după SUA, URSS, China şi India. Reușita niponă vine după 2 ani consecutivi de misiuni eșuate.
Probleme au avut și americanii: Peregrine și-a abandonat traseul în mai puțin de 24 de ore de la lansare
Cel mai recent modul al NASA fără echipaj uman, Peregrine, ce încerca în luna ianuarie aselenizarea, după mai bine de 50 de ani de la misiunea Apollo, și-a abandonat traseul la mai puțin de 24 de ore de la lansare.
Sonda s-a prăbușit controlat pe Pământ, în urma unei scurgeri de combustibil. Prin această misiune, NASA urmărea să livreze echipamente științifice pe Lună folosind companii private.
19 mai 2024: Blue Origin a reluat zborurile spațiale cu echipaj uman
Pe 19 mai, compania americană Blue Origin a reluat zborurile spațiale cu echipaj uman, după o pauză de 2 ani.
Racheta New Shepard a ajuns până la înălțimea de 100 de kilometri, considerată granița cu spațiul.
La bord s-au aflat șase membri, inclusiv un căpitan pensionat al forțelor aeriene americane în vârstă de 90 de ani – acesta a devenit cea mai în vârstă persoană care a ajuns la marginea spațiului.
Ce urmează în viitor?
În vara lui 2024, misiunea Polaris Dawn a companiei Space X va realiza prima ieșire în spațiu – în afara navatei – a unui echipaj exclusiv civil din istorie.
Iar în luna octombrie, NASA va lansa misiunea Europa Clipper. Sonda își va atinge destinația – satelitul planetei Jupiter, Europa – în anul 2030, unde va căuta condiții propice pentru menținerea vieții.
Se estimează că sub crusta de gheață care îl acoperă în totalitate, Europa ar avea un ocean de apă lichidă.
Sursa colaj foto: Shutterstock
Citește și: LUMEA SUB OCHII TĂI. Evoluția internetului: De la fax la ChatGPT | AUDIO | VIDEO | GALERIE FOTO
