Valul patru al pandemiei de coronavirus ia cu asalt România, iar în spitale ajung aproape exclusiv numai pacienții care nu au înțeles că cel mai eficient în lupta cu virusul este vaccinul. Experții spun că nicio campanie de informare despre importanța vaccinării nu putea da roade la nivelul din alte țări atât timp cât ani de zile s-a ignorat prevenția. Ceva ce ar fi trebuit să ne pregătească ar fi fost vaccinarea antigripală anuală… pe care ori am ignorat-o tineri fiind și fără probleme de sănătate, ori a fost greu accesibilă pentru categoriile vulnerabile.
Un reportaj de Sonia Teodoriu:
Eu am crezut mereu, spre rușinea mea, că gripa e doar un alt mod de a ne referi la o răceală mai severă până când a trebuit să vorbesc despre morți pe fond de gripă la radio. Se întâmpla când aveam deja 24 de ani.
Am înțeles pe deplin despre ce e vorba în mijlocul iernii, când vaccinuri nu se mai găseau nici pentru cei vulnerabili, darămite pentru o tânără perfect sănătoasă. Toamna următoare a fost prima în care m-am vaccinat contra gripei.
Atunci când lumea a fost lovită de coronavirus, deja știam cât de important este să ne protejăm și, atunci când este posibil, să ne vaccinăm. Știam destul de multe pentru că lucram într-un mediu în care se vorbea despre asta, intram în contact cu experți. Educația mi-am facut-o odată cu pregătirea pentru interviuri. Dar majoritatea oamenilor nu sunt puși în această situație și au dat piept cu pandemia cu o înțelegere limitată asupra bolilor virale.
“ Simplu fapt că în limba română oamenii spun că au gripă indiferent că au gripă într-adevăr sau au doar o viroză respiratorie, nu înseamnă că fac distincția la nivel de societate, deci dacă ai întreba oamenii dacă au avut gripă sau viroză, n-ar ști să facă diferența între cele două. Gripa fiind semnificativ mai severă, având potențialul chiar să te omoare sau să te bage în spital. Pentru populațiile vulnerabile, gripa a devenit un cuvânt care include toate virozele inclusiv cele obișnuite de sezon rece.”
Explicația vine de la Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai. Așadar, în România obișnuiam să banalizăm o boală virală care afectează anual între 10 și 30% din populația Europei, o boală pe care o poți preveni cu ajutorul vaccinului. Experții europeni estimau, înainte de pandemia de Sars-Cov 2, că vaccinarea antigripală ar fi putut salva în Uniunea Europeană peste 37.000 de vieți și ar fi putut economisi 332 milioane euro în fiecare sezon gripal.
“ Populația nu are un nivel de cunoștințe suficient cât să înțeleagă diferența dintre viroze, igienă și restul elementelor. Noi în România în momentul ăsta nu avem prevenție. Prevenția înseamnă să-i ții pe oameni să nu intre în spital, să încerci să-i ții sănătoși înainte să ajungă în spital. Deci orice persoană care ajunge în spital e un eșec al întregului sistem de sănătate publică și în momentul respectiv sistemul medical intră în acțiune. Am să vă dau un exemplu, acum câțiva ani în Cluj bugetul pentru campanii de promovare a sănătății pentru trei luni pentru tot județul Cluj era 700 lei. Deci în România dacă întrebi instituțiile ce campanii de promovare se făceau înaintea pandemiei erau niște pliante, și vorbesc de 2018, era vorba de pliante distribuite în școli. Asta era ce se făcea, deci n-aveam nici educație și nu aveam nici oameni competenți și pregătiți în sistemul de sănătate publică pentru partea de comunicare în sănătate, de influențarea a comportamentelor sănătoase.” mai spune Răzvan Cherecheș.
Așadar am intrat în pandemia de coronavirus fără să fi înțeles importanța prevenției, fără să avem prea multe repere, cel puțin la nivel de autoritate națională. Reperele s-au format mai ales în comunități mici, acolo unde medicii de familie au creat an la rândul obiceiul vaccinării. Otilia Țigănaș este medic de familie în comuna Hăşmaş, din judeţul Arad.
“Eu sunt medic de familie rural, locuitor în sat, nu fac naveta. Sunt de 30 ani acolo Am făcut permanent educarea lor. Am explicat ce e viroza, cu ce se mănâncă ea, ce-i de făcut. În zonele rurale, acolo unde și medicul locuiește, o altă paradigmă se creează acolo. Eu am vaccinat gripal enorm. Îmi adaptez discursul pe limba lor. Când venea vaccinul ieșeam la drum “A venit vaccinul! Toată lumea la vaccin!”. E o viață mai interesantă cea din rural și mă adaptez. Eu acopăr vaccinal toată populația pediatrică, vaccinez toți copiii, vaccinez gripal, vaccinez Johnsson acum, e vorba de prezența mea acolo, acolo locuiesc, acolo trăiesc. Sunt 3 decenii de ședere acolo.”
Deși comunitatea creată în jurul Otiliei Țigănaș a înțeles importanța vaccinării pentru gripa, și-a format un obicei de a se imuniza anual, dificultăți tot apăreau, dificultăți care nu mai pot fi puse pe spatele lipsei de educație.
“Povestea de care m-am izbit, nu doar eu, ci și colegii mei, era ritmul de aprovizionare cu vaccin. Începea o poveste mediatică,va veni vaccinul gripalla medicul de familie și se dădea în tranșe. Solicitam un număr și începea așa, o mică tranșă în septembrie, bătaie pe el, ciudă, ură, bârfe. O a doua tranșă tot așa micuță iar o altă bătăie, până ce apărea prin decembrie, de sărbători marea tranșă. Lumea fie isi cumparase. Altii, de sărbători tăiau porcii și ultima grijă era vaccinarea antigripală.”
Lipsa de coerență a campaniilor antigripale a descurajat multă lume să se vaccineze. Marina Pârcălabu, medic de familie în București, povestește cum, pentru fiecare pacient care i-a trecut pragul a trebuit să reia explicațiile.
“ Am pacienții mei de acum 25 ani, 20 ani, am pacienți pe care i-am preluat prin preluarea unor cabinete ar unor colegi care s-au pensionat între timp și pacienții lor s-au înscris la mine. A trebuit să parcurg un proces de educare cu cei nou intrați în listă de fiecare dată. Eu am mare încredere și practic prevenție și atunci ei au înțeles că trebuie să fie co-interesați în propria lor sănătate și atunci trebuie să se intereseze din timp. Pacienții mei vin la vaccinare și am o mare parte din pacienții din listă vaccinați, inclusiv anti Covid.”
Dar dacă medicul nu și-a asumat să facă educație cu fiecare în parte, cele mai multe persoane au ignorat faptul că virușii circulă. S-a ajuns astfel la cazuri grave de gripă. Iar acum, aceeași poveste se tot repetă de luni întregi în cazul Covid. Potrivit Portalului European de Informații despre Vaccinare, aproape jumătate dintre copiii și adulții activi ajunși la terapie intensivă pe fond de gripă nu au alte afecțiuni medicale – datele erau luate înainte să izbucnească pandemia de corona.
“ Pacientul nu este informat, de aceea crede cu ușurință tot ce apare descentrat. Din cauza unei educații precare medicale sau sanitare și a informației deficitar transmise sau netransmise, ei pot fi cu ușurință manipulați în convingeri. Procentul celor sănătoși care fac ei prevenția personală, adică să-și cumpere vaccinul din farmacie și să vină să-l administrăm noi este mic. Cred că sub 10%.”
Cercetătorul Octavian Jurma vede o legătură clară între modul în care era privită gripa înainte de coronavirus și reacția la pandemie, atât a populației, cât și a autorităților.
“Vaccinarea antigripală putea avea un rol educativ. Pentru că este practic singurul vaccin pe care noi ca adulți ar fi trebuit să ni-l asumăm. Altfel, vaccinarea e decisă pentru noi de părinți. Acum vedem că dacă am fi avut o campanie de educare serioasă cu gripa și lumea ar fi fost obișnuită să se vaccineze în proporție de 60%, credeți că ar fi fost o problemă să se vaccineze anti Covid când problema este mult mai mare? Noi plătim cumva prețul pe care îl plătește un elev care nu învață nimic în liceu și după se duce și dă examen la Institutul de Economie sau la Medicină și cade cu brio. Și nu înțelege de ce, că a învățat în ultimele trei zile.”
Octavian Jurma dă exemplul unei țări în care buna gestionare a cazurilor de gripă a reprezentat punctul de plecare în gestionarea pandemiei.
“ S-a dat mereu exemplul cu Suedia. Și eu chiar am fost curios cum de ei s-au descurcat cu Covid? Practic exact ca și cu gripa, în faza inițială când într-adevăr virusul Sars-Cov 2 era la fel de infecțios ca și o formă mai agresivă de gripă. În acea perioadă, era mult mai natural pentru suedezi pentru că ei la primele simptone de gripă, nu de Covid, ei se pot autoizola. Deci nu au nevoie de nu știu ce chestii foarte complicate ca să facă pasul în afara comunității. Iarăși, când intră în comunitate și au o gripă sunt obișnuiți să poarte o mască, deci nu li pare normal să infecteze pe ceilalți, cum ni se pare nouă. Problema nu e neapărat că nu ne sperie gripa ci faptul că nu ne sperie să o împrăștiem. Adică nu ne sperie să facem rău altora. Adevărul, din fericire, e că în România la ora asta mor doar 5% din cei care sunt infectați în valul 4. Nu e atât de mare încât să sperie majoritatea populației. Populația nu va fi ucisă sau nu va suferi forme mai grave de boală, e adevărat. Dar nu te temi că poți induce la altul o formă gravă de boală sau decesul? Nu te sperie? Asta e o chestie de educație elementară.”
Specialiștii – și în alte state europene, dar și la noi – insistă că și anul acesta să ne vaccinăm atât pentru gripă, cât și pentru Covid. Imunizarea cu ambele seruri se poate face chiar în același timp, dar nu în același braț. Cu un val patru de coronavirus care lovește spitalele din plin, transformă secții întregi în unități exclusiv Covid, autoritățile române par să fi uitat că ar trebui create circuite speciale și pentru gripă. Singura soluție rămâne vaccinarea și contra gripei, însă detaliile campaniei naționale de imunizare pentru gripă nu sunt la fel de bine puse la punct precum în cazul vaccinării contra coronavirusului.
Ne putem aștepta așadar că vaccinurile pentru gripă să ajungă cu greu, la fel că în fiecare an, la categoriile care au cea mai mare nevoie. Cât despre cei care nu au neapărată nevoie, așa că mine, ei bine… urmează să încep raidul prin farmacii.
