O presă liberă reprezintă unul dintre fundamentele societăților cu democrații sănătoase, informate și libere.
Dar ce se întâmplă când acest drept fundamental este îngrădit? În toată lumea, jurnalismul se confruntă cu provocări și presiuni din ce în ce mai mari, mai ales odată cu avântul aproape incontrolabil al rețelelor sociale.
România se află, în 2023, pe locul 53 la nivel mondial în clasamentul libertății presei, potrivit unui raport anual făcut de organizația Reporteri fără Frontiere.
Peisajul media românesc este măcinat de probleme importante precum procesele abuzive deschise de politicieni jurnaliștilor, finanțarea netransparentă din fondurile publice, amenințări, intimidări și acțiuni de cenzură din partea patronatelor.
Cel mai recent și răsunător caz… concedierea redactorului șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, care a acuzat presiuni editoriale venite din partea patronatului elvețiano-bulgar al cotidianului sportiv.
„Oamenii merită adevărul întotdeauna”
Ce auziți sunt aplauzele jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor și Libertatea… Așa au marcat momentul în care colegul lor, Cătălin Țepelin, a părăsit definitiv redacția ziarului sportiv după 20 de ani. Era redactor șef al Gazetei Sporturilor din anul 2018, iar recent a fost concediat de patronii ziarului, fiind invocate oficial „divergenţe strategice şi operaţionale”.
Cătălin Țepelin susține însă că plecarea are în spate un motiv mult mai sensibil… citez:
„Ruptura a fost provocată de faptul că m-am împotrivit unor decizii care, cred eu, încercau să încalce principiile unei prese independente”, am încheiat citatul.
Afirmația este întărită de coordonatorul editorial al GSP și Libertatea, Cătălin Tolotan.
„Oamenii merită adevărul întotdeauna. În cazul lui Cătălin Țepelin acest adevăr l-a costat și a fost silit să plece. Există regula aceasta de sute de ani în presă, să nu plece articolele din redacție înainte de publicare. Toată lumea să le citească doar după publicare”, spune Cătălin Tolontan.
Într-o intervenție la Europa FM, Cătălin Tolontan spunea că redactorul șef al Gazetei Sporturilor a fost demis de conducerea companiei Ringier pentru că a refuzat să prezinte patronilor anchetele despre industria pariurilor, înainte de publicare.
„De regulă, cenzura nu acționează pe ce găsești, ci pe frica de ce ai putea găsi. Noi am publicat, la GSP și Libertatea, articole și anchete ce vizează casele de pariuri sau afacerile din zona păcănelelor.
Cetățenii trebuie să fie protejați pentru că această industrie a căpătat o asemenea putere încât își permite, așa cum au spus organizațiile de protecție a libertății de exprimare, să facă o insituție de presă precum Ringier aproape să cedeze sacrificând Gazeta Sporturilor.
S-a ajuns ca aproape orice publici despre casele de pariuri să fie considerat un lucru pe care casele de pariuri nu-l vor acolo. Este inadmisibil. Spațiul public este un bun comun, al nostru al tuturor. Dacă le iei informațiile, le iei liberatatea.
Câtă vreme muncim aici noi nu vom ceda. Nimeni nu va scrie în ziarul acesta altceva decât ceea ce găsim”, spune Cătălin Tolotan.
„Informația e diferită de pantofi”
Cazul din trustul Ringier nu este nici pe departe unul particular, susține Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualui.
„Din păcate ceea ce se întâmpla la GSP, mai puțin reația ziariștilor, este norma în presa de la noi”.
Înainte de a fi numit membru CNA, Mircea Toma a lucrat în presă, fiindul unul dintre fondatorii ziarului Academia Cațavencu. Ulterior a condus ActiveWatch, un ONG care promovează dreptul la liberă exprimare și libertatea presei.
„Informația e diferită de pantofi. Informația poate să fie toxică și să producă victime. De aceea, beneficiază de un statut aparte din perspectiva legii. Există în Constituție capitole care sunt explicitdedicate accesului la informații, dreptului la informare, protejării ziariștilor, protejării mass-media de cenzură.
În cazul concret despre care discutăm este vorba de cenzură”, spune Mircea Toma.
Presiuni asupra jurnaliștilor au existat mereu, spune Mircea Toma.
„Știm despre situații care au explodat rar și care devoalau că acolo practica este aceasta.
De exemplu, într-o mare redacție de televiziune a ieșit public un redactor și a explicat cu primeau lunea dimineața vizita directorului economic, care le dădea lista cu inamicii din respectiva săptămână.
Asta este transformarea spațiul editorial în măciucă economică sau politică după interesul proprietarului.
Un alt mare patron de presă, care cred că e între două condamnări, îi spunea unuia dintre ziariști <Doruleț, liberatatea presei însemană că ești liber să pleci dacă nu faci ce îți spun eu>”, explică Mircea Toma.
Cazul recent al concedierii lui Cătălin Țepelin păstrează de actualitate discuția cu privire la libertatea și independența presei precum și în ce măsură sunt respectate aceste drepturi la noi în țară.
Potrivit Indexului mondial al libertății presei din 2023, care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de țări și teritorii, situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări.
Norvegia se află pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv. Irlanda, Danemarca și Suedia ocupă următoarele locuri.
România se clasează pe locul 53, departe de a avea o presă independentă și lipsită de presiuni, după cum remarcă eurodeputata Ramona Strugariu.
„Din păcate chiar dacă este Europa cel mai sigur spațiu pentru liberatea cuvântului, vedem că tot în Europa se întâmplă ca jurnaliștii să fie uciși pentru că au investigat și au spus adevărul. Tot în Europa se întâmplă ca jurnaliștii să fie spionați, iar aceste lucruri trebuie să aibă consecințe.
În cazul redactorului șef de la GSP, cred nu este protejată liberatea presei în România. Suntem departe de a avea un cadru solid de protecție a jurnaliștilor. Știm foarte bine și cazul Emiliei Șercan, care este într-o bătălie absurdă cu niște oameni care aparțin sistemului și care i-au încălcat drepturile”, spune europarlamentarul.
„Nu toată lumea e fericită cu o presă puternică și independentă”
Ramona Strugariu este raportor în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și a contribuit la o directivă care are ca scop introducerea unor legi mai care să sancționeze mai aspru abuzurile împotriva jurnaliștilor.
Parlamentul European dorește să interzică interferența cu deciziile editoriale, să îmbunătățească transparența în privința proprietarilor mass-media și să ajute la finanțarea adecvată a mass-media.
„Am introdus chiar precizări și propuneri care să adreseze exact tipul de situație prin care a trecut redactorul șef al Gazetei Sporturilor. Libertatea editorială trebuie garantată și editorii sau redactorii șefi nu trebuie să dea conținut spre aprobare înainte de publicare.
E o chestiune elementară de libertatea presei pe care oricine trebuie să o respecte”, subliniază Ramona Strugariu.
Si cazul lui Cătălin Țepelin a ajuns în Parlamentul European.
„Știe Parlamentul European despre ce este vorba și cu atât mai mult subliniază nevoia la nivelul UE de reglementare foarte clară, care să prevină astfel de situații, iar dacă se întâmplă, să avem instrumente legislative și căi legale de a putea acționa.”
Mircea Toma, membru CNA, spune că și instituția pe care o reprezintă caută soluții pentru protejarea jurnaliștilor.
„Există soluții. Una de sistem ar fi un sindicat mai eficient care să consolideze autonomia profesională a ziaristului în fața patronolui”, punctează membrul CNA.
Până când soluțiile vor apărea, jurnaliștii de la noi se confruntă cu cenzură, amenințări, procese abuzive sau imixtiuni politice. Un subiect amplu este și finanțarea pe care partidele politice o furnizează către televizuni, cumpărându-le în acest fel tăcerea.
Organizația Reporteri Fără frontiere subliniază că „lipsa de transparență a finanțării mass-media, în special din fonduri publice, precum și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media”.
„Nu toată lumea e fericită cu o presă puternică și independentă. Politicienii știu că sunt investigați, dar asta e treaba lor, să fie în vizorul public, e o obligație de mandat”, spune Ramona Strugariu.
Mircea Toma, de asemenea:
„Nu e o soluție să pleci. E ziarul tău, munca ta este cea care îi dă bani patronului, nu patronul îți dă ție bani”, concluzionează membrul CNA.
Sursa foto: Captură foto / Facebook / Cătălin Tolontan
