La Lumea Europa FM, trecem din nou dincolo de haosul orașului și căutăm sunete aparte, cu povești frumoase în spate. Și ajungem la artiștii grafferi care pictează zidurile gri, ne fac să ridicăm ochii și pentru o clipă să zâmbim.
Sunetul sprayurilor cu vopsea abia se aude printre claxoane și utilaje care sfarmă asfaltul, dar rezultatul muncii lor este spectaculos: în Berceni, de exemplu, oamenii pot vedea pe un zid imens ce păsări și animale trăiesc, la o aruncătură de băț, în Delta Văcărești.
Florin Cage este unul dintre membrii Sweet Damage Crew, un grup de artiști grafferi care pictează ziduri și clădiri. “Mai spălăm un pic imaginea graffitiului, că este văzut mult pra mult că vandalism. Suntem niște băieți grafferi care ne-am apucat să mazgălim pereții acum mulți ani, individual, apoi am ajuns la concluzia că ar fi mai bine să ne unim sub forma unui grup cu care să facem chestiile pe care le facem acum, pictăm blocuri, pereți, garduri din astea de câte un kilometru”, spune Cage.
Pe Cage l-am găsit în Berceni, alături de ceilalți membri din Sweet Damage Crew. Băieții au pictat cu spray-uri un perete imens, inspirați fiind de zona Deltei Văcărești. Desene impresionante cu păsări, dar și alte animale și specii de plante din ciudata zona a Bucureștiului au fost făcute de grafferi pe zidul pus la dispoziția lor de autoritățile locale.
Pe bulevardul Cantemir, o altă lucrare imensă a grafferilor de la Sweet Damage Crew a devenit obiectiv turistic. Dacă mergeți spre Piața Unirii, venind dinspre Parcul Tineretului o să vedeți lucrarea Moira pictată pe una dintre laturile unui bloc cu 8 etaje. Lucrarea aparține lui Recis unul dintre artiștii grafferi din Sweet Damage Crew. Pe bloc sunt pictate două femei, una vârstnică și una tânără, îmbrăcate în costume tradiționale românești. Numai că figura bătrânei nu se vede, i se văd doar mâinile îmbătrânite care torc lână. Moira este numele lucrării și este una dintre picturile făcute în cadrul proiectului Outline, pus la punct de Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului – pe scurt EDIT. Liviu Zorilă, cel care a fondat ONG-ul, s-a ocupat de partea birocratică, a obținut toate avizele de la primărie, dar și de la asociațiile de proprietari, precum și finanțarea care a venit din partea Primăriei Capitalei.
“La început, în proiectul Outline au fost patru picturi, două murale mari, pe două blocuri și două central termice. Muralele se găsesc pe bulevardul Dimitrie Cantemir, unul dintre ele, celălalt este pe Șoseaua Ștefan cel Mare, la Lizeanu. Cele două central termice sunt în Floreasca, iar alta tot pe Ștefan cel Mare, în spatele unor blocuri. Astea au fost primele patru desene, iar tema a fost, la momentul respectiv, 2018, Centenarul.”
Pe lângă aceste patru desene, au urmat apoi altele, realizate pe școli din București.
Liviu își amintește cât de greu a fost să îi convingă pe oamenii din asociațiile de proprietari că băieții nu vor să strice fațada blocului, ci să o înfrumusețeze. Are câteva povești din uscatoriile de blocuri din București pe care nu o să le uite prea curând.
“Pentru a obține două avize, pentru a desena două blocuri, am avut discuții cu peste 15 asociații de proprietari, am avut vreo 15 blocuri în vedere la început. Am reusit, în cele din urmă să obținem avize pentru cele două blocuri. Am fost fugăriți din tot felul de uscătorii și spălătorii unde se întâmplă ședințele comisiilor președinților de bloc. Ne-au alungat, ne-au fugărit, au avut tot felul de întrebări, <nouă ce ne iese?>. E o scenă destul de interesantă, cu patru oameni, trecuți de 80 de ani, care negociază <nouă ce ne iese?>”, își amintește Liviu.
Și Cage spune același lucru, băieții deja s-au obișnuit că la începutul unei lucrări să existe și priviri hâșe. La final, însă, treaba stă altfel.
“De fiecare dată când începem un proiect, fie că e vorba de un bloc sau de un gard, oamenii sunt reticenți la început, au senzația că vei strica un lucru, în loc să-l faci mai bun. Toată lumea e îndoită de ce va fi acolo, chiar zic “asta aveam noi nevoie acum, să faceți ghetou”. Dar în câteva zile se schimba atitudinea față de noi, devin mult mai prietenosi, încep să ne aducă o sticlă de apă, cafea”.
Dovada că treaba stă altfel la final am obținut-o de la domnul Petrică Măciucă. El are un mic magazin la parterul blocului pe care este pictată Moira și are numai cuvinte de laudă la adresa băieților grafferi.
“La început, au zis câteva persoane <aoleu, ne murdărește blocul>. Stați liniștiți, că o să fie foarte, foarte bine, le-am arătat apoi cum o să arate, a ieșit o lucrare foarte bună. Se vede ceva, e mai aparte decât cu zugrăveala din aia, se schimbă fața. Lucrările au decurs foarte bine, băieții sunt foarte serioși, băieți care știu meserie, artiști plastici”, spune domnul Măciucă.
Și încă un lucru frumos care se întâmplă după ce oamenii încep să îi cunoască pe artiști și încep să întrezărească cam ce au ei de gând – în jurul picturii se crează o comunitate, spune Liviu Zorilă.
“Cât au durat toate lucrările, noi am stat la perete și vedeam oamenii. Vă spun sincer și cu toată bucuria că fix asta se întâmplă: oamenii trec pe stradă și când văd un astfel de desen, atât de mare și așa colorat și cu detalii, li se luminează fața”
Un reportaj de Elena Blănaru
