Codamin, Nurofen Plus, Advil sau Parasinus – printre medicamentele care dau rezultate fals-pozitive la testele rapide ale polițiștilor de la rutieră, anunță o farmacie din județul Neamț. Amintim, potrivit unei ordonanțe intrată recent în vigoare, șoferii care refuză un astfel de test pentru droguri rămân fără permis până când sunt gata analizele de sânge. Pot aștepta și câteva luni până își recapată carnetul auto.
O farmacie din localitatea nemțeană Borca a publicat lista comprimatelor, a alimentelor și băuturilor ce trebuie evitate de soferi, pentru a nu risca să rămână fără permis. Ele pot da rezultate fals-pozitive la drug-test.
Farmaciștii avertizează mai întâi că toate medicamentele sau suplimentele alimentare contraindicate conducătorilor auto au inscripționate pe cutie un triunghi de culoare albă, cu laturi roșii, având în centru un semn de exclamație de culoare neagră. Triunghiul e încadrat într-un pătrat de culoare albă.
Din lista pastilelor care ne lasă fără permis auto fac parte cele care conțin substanța activă CODEINĂ
Adica: aspaco, caffetin, codamin P, fasconal, ibuvalen duo, nurofen plus și solfadeina, inclusiv cea efervescentă.
Medicamentele pentru tratarea răcelii și gripei – care conțin PSEUDOEFEDRINĂ
E vorba de bioflu, advil, ibusinus, modafen, nurofen, Paduden – Răceală și Gripă, ibugrip plus, Ibuvalen Flu, Larofen Plus, Parasinus si Parasinus Penta, prosinus, Tedolfen, precum si suplimentele cu ulei de cannabis sau cele cu cânepă.
Alimentele care pot da rezultat fals-pozitiv la drug-test
În ceea ce privește alimentele, consumul unei cantități mari de mac, dar și băuturile de tip apă tonică pot duce la pozitivarea testului rapid antidrog.
Protest pentru anularea OUG 84, care îi lasă fără permis pe șoferii testați pozitiv la droguri cu testele rapide
Comunitatea Declic a anunțat că organizează un protest în București, joi, 11 iulie 2024, în Piața Victoriei, de la ora 18:00, din cauza OUG 84 ”care pune în pericol drepturile șoferilor, bicicliștilor și utilizatorilor de trotinete electrice”.
”În România, 1 din 2 teste antidrog pozitive făcute de poliție este FALS pozitiv. OUG 84 lasă șoferii fără permis până la un an, în așteptarea rezultatelor analizelor de sânge.
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, pun în pericol viețile și carierele a mii de șoferi nevinovați. Aceștia riscă dosare penale și pierderea locurilor de muncă din cauza testelor fals pozitive. Iar bicicliștii și trotinetiștii sunt amendați cu minimum 990 lei.” – se arată în mesajul organizatorilor, publicat pe Facebook.
De altfel, zeci de mii de persoane au semnat deja o petiție pentru anularea acestei măsuri, care este deja în vigoare. Oamenii sunt nemulțumiți pentru că, în cazul unui rezultat fals pozitiv, șoferii nevinovați pot aștepta și câteva luni până își recapată permisul.
Potrivit unui comunicat al poliției, la nivel național, testarea rapidă pentru consum de droguri dă rezultate fals pozitive în proporție de 15 până la 20%.
Reacția Consiliului superior de medicină legală
„Ca răspuns la recentele articole apărute în presă, referitoare la cauzele rezultatelor negative oferite de sistemul toxicologic medico-legal (comparativ cu rata de teste pozitivitate la testarea de către organele de poliție) pentru testele efectuate în vederea stabilirii unei intoxicații acute cu substanțe psihoactive la șoferi, Consiliul superior de medicină legală, în urma consultării cu reprezentanți ai Poliției Române, dorește să facă următoarele precizări:
- 1. Testarea șoferilor în trafic trebuie să îndeplinească o serie de deziderate, precum să ofere rezultate rapide, imediat disponibile, prin metode ușor de utilizat de personal nespecializat și cu rata decentă de siguranță a rezultatelor. Aceste deziderate pot fi obținute, însă, doar prin efectuarea unor teste de orientare sau prezumtive.
În practica națională și internațională, există multe cazuri în care rezultatele pozitive ale testelor rapide nu sunt confirmate atunci când ele sunt analizate cu o tehnică mai sensibilă și mai specifică, cum este cea utilizată de către laboratoarele de toxicologie din cadrul sistemului medico – legal. Pentru o mai bună exemplificare, reamintim – fiind de dată recentă în memoria colectivă și practica medicală – că și testările rapide făcute pe durata pandemiei pentru identificarea SARS-COV2 (care se bazau pe același principiu de detectare imuno-enzimatic) au arătat o rată de sensibilitate și specificitate de circa 80%, inclusiv recomandările OMS și ale MS – prin protocoalele naționale implementate – menționând necesitatea confirmării/infirmării unui astfel de rezultat prin teste de performanță/certitudine (RT-PCR);
- 2. Erorile raportate în studiile din literatura internațională de specialitate sunt mai mari atunci când recoltarea în trafic se face în lipsa unui protocol înalt standardizat (precum cel din cazul unor studii de cercetare medicală), erorile testelor rapide pe salivă putând crește și funcție de:
- timpul scurs de la consum: fie prea scurt, situație în care încă nu se excretă substanța în salivă, fie prea lung (drogul este sub limita cut-off a testului);
- 2. modificarea de pH a probei biologice, care poate modifica rata de excreție sau inhiba activitatea enzimatică a glucozo-6 fosfat dehidrogenazei, care se regăsește în testele de tip EMIT;
- 3. stimularea mecanică a secreției salivare, care scade rata de excreție salivară a drogurilor;
- 4. flora bacteriană, care modifică concentrațiile unor substanțe prezente în salivă;
- 5. condițiile de testare (temperatură inadecvată, expunere inadecvată la surse de lumină, infraroșii, ultraviolete, etc), care pot modifica activitatea enzimatică pe care se bazează unele teste;
- 6. utilizarea unor substanțe care modifică rata de secreție salivară (antidepresive triciclice, antagoniști de receptori adrenergici);
- 7. prezența în salivă a unor contaminanți, adulteranți sau excipienți ai dozei de stradă a drogului consumat sau din alimentația obșnuită, conservanți alimentari, produse pentru cosmetică sau igienă orală etc.
- 8. existența a numeroase substanțe care nu sunt incluse pe lista de substanțe interzise, dar care pot da reacții fals pozitive precum:
- reacții fals pozitive la amfetamine: medicamente pentru diabet, antiemetice, antibiotice, antialergice;
- cannabinoizi: antiinflamatorii, antivirale;
- barbiturice: antiinflamatorii;
- opiacee: antitusive (multe medicamente utilizate pentru răceală și gripă conținând codeină, care pozitivează testele rapide), antibiotice, antialergice, antiepileptice, vasodilatatoare. Toate aceste reacții fals pozitive sunt pot fi infirmate prin analiza toxicologică medico-legală pe probe de sânge.
Trebuie de asemenea menționat că sensibilitatea și specificitatea variază mult și funcție de performanța echipamentului utilizat pentru testarea rapidă în trafic.
Examinările toxicologice efectuate în cadrul instituțiilor medico-legale sunt de confirmare, ceea ce înseamnă că ele au rolul de a identifica, cu certitudine, substanțele psihoactive consumate de șoferi, dar totodată și cataboliții lor.
Testele rapide utilizate în cadrul Poliției Române sunt teste rapide de screening sau de orientare și nu sunt teste de diagnostic sau de certitudine, așa cum sunt analizele efectuate în cadrul INML sau IML, iar în cazul unui rezultat pozitiv, în mod obligatoriu acesta trebuie confirmat și prin alte metode de investigație.
În acest sens, pentru mărirea acurateței și selectivității metodei de testare în trafic de către Poliția Rutieră, au fost achiziționate ultimele generații de echipamente Dräger, utilizate totodată și de către majoritatea polițiilor din alte state, astfel încât să fie redusă, atât cât permit aceste metode, rata de testare fals pozitivă sau fals negativă.
Aceste echipamente urmează să le înlocuiască în următoarea perioadă pe cele vechi încă existente la nivel național, omogenizând astfel diferențele observate în diverse regiuni ale țării din punct de vedere al variațiilor de cazuri confirmate sau infirmate de către laboratoarele de medicină legală.
Mai mult, personalul care efectuează testarea este instruit, iar procesul de testare în sine este procedurat și respectat cu strictețe, inclusiv consemnarea consumului de către subiect a unor substanțe neinterzise, medicamente sau alimente, declarate de către producătorul echipamentului ca fiind posibil interferente asupra rezultatului, ceea ce se consemnează în procesul verbal întocmit în acest sens.
Evident, persoana care urmează a fi supusă testării are posibilitatea optării pentru efectuarea acestui test orientativ la fața locului sau de a fi condus direct la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea probelor biologice care vor face obiectul analizelor de laborator într-o unitate medico-legală;
Testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale au scopul de a minimiza numărul de cazuri fals pozitive (deci de a elimina riscul ca o persoană care NU a consumat să fie fals considerată un consumator). Având în vedere sensibilitate extremă a testelor de confirmare care sunt realizate în cadrul instituțiilor medico-legale care este asociată cu o rată de rezultate fals negative extrem de redusă (spre 0%), este extrem de improbabil ca un consum de substanțe psihoactive să nu fie detectat.
Prin urmare, testele de confirmare realizate în cadrul instituțiilor medico-legale detectează, cu o probabilitate foarte aproape 100%, cazurile de consum și exclud, cu o probabilitate foarte apropiată de 100%, reacțiile fals pozitive, permitind si determinări cantitative si discriminative incluzind nu numai categoria de substanta, ci insasi substanta particulara, respectiv metabolitii acesteia, diferențiind o substanță interzisă de alte substanțe, care au o formulă chimică asemănătoare, dar care nu sunt interzise
instituțiile medico-legale se confruntă cu probleme deosebite de logistică determinate de creșterea exponențială a numărului de solicitări de efectuare a testelor pentru substanțe psihoactive și de apariție a unor noi substanțe psihoactive, a căror determinare necesită echipamente de înaltă performanță, extrem de costisitoare.
Aceste probleme de logistică sunt cauzate primar de lipsa cronică de finanțare a acestei activități (în particular) dar și a sistemului medico-legal (în general), lipsă de finanțare care este în bună măsură generată chiar de refuzul repetat al Ministerului Afacerilor Interne de a aproba mărirea tarifelor medico-legale (care sunt la același nivel din 2006, deci de aproape 20 de ani), în condițiile unei creșteri extrem de mari a costurilor cu reactivi, materiale și echipamente;
cu toate acestea, în cadrul instituțiilor medico-legale, personalul de specialitate face eforturi supraomenești să minimizeze timpii de așteptare și totodată să asigure analize care să aibă valoare probatorie maximă în justiție, fără însă a putea trece peste timpii și procedurile extrem de stricte de administrare, prelucrare și interpretare a acestor probe fapt ce, coroborat cu cele menționate la punctul anterior, duc la apariția unor întârzieri în prelucrarea probelor;
În ultimii ani, sistemul medico-legal a solicitat, în mod repetat, achiziționarea de echipamente ultraperformante, care să permită realizarea mai rapidă a acestor testări și care să identifice și substanțe psihoactive de generație nouă, solicitări cărora nu li s-a răspuns pozitiv până în momentul de față.
Având în vedere afirmațiile din presă, conform cărora “După analiza cifrelor, reprezentanții poliției spun că au observat și un fenomen ciudat legat de testele fals pozitive. Ei susțin că au motive să creadă că unii șoferi drogați sunt ajutați de medicii legiști să scape” (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/record-negativ-la-numarul-de-soferi-prinsi-drogati-la-volan-in-2023-politia-crede-ca-unii-dintre-ei-sunt-ajutati-sa-scape.html), afirmații care au fost atribuite tendențios și fals Poliției Române, dorim să prezentăm o statistică intermediară, realizată pe cazurile analizate pe anii 2022 și 2023, din care se poate constata rata de reacții fals pozitive”.
Reacția integrală poate fi citită aici.
Sursa foto: Shutterstock
