Reuniţi într-un summit extraordinar pentru a parafa – în ciuda unor obiecții – cotele obligatorii de repartizare a migranţilor, liderii Uniunii Europene au convenit că este necesară o întărire a pazei graniţelor externe ale spaţiului comunitar. Centre de înregistrare a refugiaților, aşa-numitele hotspots, trebuie înfiinţate până în noiembrie.
Se impune, de asemenea, un sprijin susţinut pentru vecinii Siriei, ţară al cărei conflict armat a generat exodul. De asemenea, un miliard de euro va ajunge la agențiile umanitare ale ONU care se ocupă de sirienii ce rămân în Orientul Mijlociu.
În următorii 3 ani, Bucureştiul va aloca 300.000 de euro pentru programul alimentar mondial privind refugiații, după cum a anunţat preşedintele Klaus Iohannis.
România s-a numărat printre ţările care au contestat sistemul cotelor obligatorii. Deşi nemulţumit, șeful statului a declarat că numărul de refugiați alocat României, aproape 5.000, n-ar reprezenta o problemă.
La Europa FM, şeful Oficiului Internațional pentru Migrație din București, Mircea Mocanu, a spus că România este capabilă să facă față noilor sale obligații. Migranţii care vor fi găzduiţi la noi provin, în special, din Italia și Grecia și vor ajunge pe parcurs, nu toţi o dată. Cei care vor primi statutul de refugiat fie aleg să rămînă în România și să-și caute un loc de muncă, fie cer documente care să le permită să meargă în altă țară a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a declanșat, ieri, procedura de infrigement împotriva a 19 state, inclusiv România, pentru aplicarea incorectă a regulilor privind azilul. Klaus Iohannis anunță că a primit asigurări din partea guvernului că lucrează la remedierea deficiențelor.
