O anchetă „România, Te Iubesc!” arată cum firmele din străinătate au găsit o mină de aur în țara noastră. Sunt firme din Turcia și chiar din Italia care au legătură și cu mafia italiană, potrivit constatărilor Parchetului European. Cu documente false care atestă experiența în lucrări, aceste firme se înscriu la licitațiile din țară pe fonduri europene. Sunt în strânsă legătură cu firme de la noi. Iar beneficierii – în mare parte autoritățile locale – nu văd la timp neregulile. Parchetul European anchetează în acest moment fraude europene în valoare de trei miliarde de euro. Invitată în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – jurnalista Paula Herlo a explicat cum anumite contracte de construcție a unor proiecte mari de infrastructură – spitale, drumuri, poduri etc. – pot fi atribuite unor firme care prezintă documente false la nivel de experiență de construcție pe proiecte similare. Un astfel de caz s-a întâmplat cu spitalul de la Lugoj. „Firma care s-a înscris la licitație a spus că a făcut un spital la Incirlik, în baza NATO de acolo”, a povestit Paula Herlo, dar experții cooptați și-au dat seama că acolo nu s-a construit un spital și că, de fapt, firma turcă prezentase drept experiență o serie de fotografii ale unui spital din SUA.
Paula Herlo: Companiile românești pot apela la firme din străinătate. Aici intervine schema
Cătălin Striblea: O rețea internațională care include sau e creată chiar și de mafia italiană a inventat un sistem prin care să dreneze acești bani publici, zeci de milioane de euro, pe care să îi ia de la aceste construcții, sub forma unor contracte cu multe falsuri…
Paula Herlo: „Ele încă se anchetează. Le spunem presupuse falsuri”.
Cătălin Striblea: Presupuse falsuri… și care ar fi urmat să ia banii, dar să nu livreze…
Paula Herlo: „Sau să livreze. Există și această variantă. Ca să punem puțin povestea în context, firmele din România pot participa la licitații pe aceste fonduri, destinate mai ales construirii de infrastructură mare. Drumuri, poduri, spitale, rețele de canalizare și apă. Pot participa la aceste licitații dacă fac dovada că au experiență similară în valoarea contractului licitat. Trebuie să demonstrezi că ai mai făcut un spital. Dacă nu tu, atunci firma cu care te asociezi.
„Există două variante de asociere. Firma, cea de-a doua sau a treia firmă, că pot fi mai multe în asociere, vine în calitate de asociat și faceți lucrarea împreună sau vine terț susținător. Și nu e obligat să lucreze, dar îți pune la dispoziție experiența lui similară. Firmele românești, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-au construit spitale în România – deci nu au experiență – chiar dacă ele sunt mari, firme mari de construcții, trebuie să găsească acea variantă de a demonstra că știu să facă acea lucrare. Și aici intervine schema. Companiile pot apela la firme din străinătate, că acolo s-a construit. Sunt firme de bună-credință, care se înscriu la licitație și aduc dovezi clare că au construit, dar sunt și firme care se înscriu la aceste licitații și aduc documente. Dacă te uiți pe ele, par foarte în regulă. Traduse, autentificate din care dovedesc că au construit în țările lor sau în alte țări lucrări mari de infrastructură”.
Paula Herlo: Firma care s-a înscris la licitație pentru construirea spitalului din Lugoj a spus că a făcut un spital la Incirlik, în baza NATO de acolo. Experții cooptați și-au dat seama că acolo nu s-a construit un spital
Cătălin Striblea: Adică vin niște turci, de exemplu, cum ai găsit tu.
Paula Herlo: „Da. Cum a ajuns la mine povestea asta? Eu am dat în mai un reportaj despre situația spitalelor prin PNRR. Și spitalul de la Lugoj era pe lista proiectelor aflate în risc de a nu se realiza. Și am spus asta în material. Managerul de proiect, fost primar la Lugoj, mi-a scris: <<păi, stați, uitați, suntem în situația asta în care s-a înscris la licitație o firmă care nu a putut să își doovedească experiența similară și, eu deși am cerut ajutor tuturor instituțiilor statului, nu m-a ajutat nimeni. Noi suntem în situația asta, fiindcă, deși am sesizat o situație gravă, nimeni nu a mai sesizat împreună cu mine>>”.
Cătălin Striblea: Ce a descoperit omul acesta?
Paula Herlo: „Ce a descoperit omul acesta? Firma care s-a înscris la licitație a spus că a făcut un spital la Incirlik, în baza NATO de acolo. Doar că norocul acestui om a fost că experții cooptați au fost foarte vigilenți pe documentație și au văzut tot felul de inadvertențe în documente. Au cerut clarificări și în momentul în care au venit clarificările au venit și mai multe semne de întrebare. Practic, și-au dat seama că acolo nu s-a construit”.
Paula Herlo: 100 de milioane de euro împreună cu o firmă din România
Cătălin Striblea: Cât de mare era contractul, ca să înțelegem?
Paula Herlo: „100 de milioane de euro”.
Cătălin Striblea: Oamenii ăștia voiau să lucreze de 100 de milioane de euro.
Paula Herlo: „Împreună cu o firmă din România”.
Paula Herlo: „Fotografiile atașate la dosar aparțineau altui spital. Din America”
Cătălin Striblea: Și spuneau că au făcut un spital în Turcia, dar nu rezultă că…
Paula Herlo: „Din documente n-ar fi rezultat. Prima problemă a fost că au văzut că fotografiile atașate la dosar aparțineau altui spital. Din America. Și când au cerut experții clarificări, li s-a răspuns că nu au putut să fotogarfieze la Incirlik, dar că spitalul acela din America e făcut de ei în calitate de subcontractori. Nu avea nicio legătură”.
Paula Herlo: „Curtea de Apel Timișoara s-a pronunțat în această speță și a dat dreptate Primăriei Lugoj, susținând că da, experiența similară nu a putut fi dovedită”
Cătălin Striblea: Tu ai avut o corespondeță cu ei.
Paula Herlo: „Am avut o corespondență cu ei și au avut răspuns. Acest gen de răspuns: că au fost subcontractori, că, de exemplu, acel site invocat de Autoritatea Locală că ar fi fost înființat în zilele în care se judeca contestația la Consiliul de Soluționare a Contestațiilor. Nici vorbă să fi fost înființat de ei. E pur și simplu un site al Armatei Americane, deși nu poate fi accesat. Oamenii s-au apărat, au venit cu tot felul de răspunsuri. Noi nu suntem aici instanță de judecată, deși Curtea de Apel Timișoara s-a pronunțat în această speță și a dat dreptate Primăriei Lugoj, susținând că da, experiența similară nu a putut fi dovedită. Dar ce știm de la procrurorul european Laura Codruța Kovesi este că e o anchetă. După sesizarea făcută de primarul din Lugoj s-a început o anchetă”.
Paula Herlo: Bussines-ul aici este. Că vii cu o firmă străină, tu, ca firmă din România nu ai niciun fel de obligație / Oare firmele din România care apelează la genul ăsta de asocieri știu cu cine se asociază?
Cătălin Striblea: Acesta e un caz în care România a descoperit și spitalul a rămas așa și așa.
Paula Herlo: „Știi ce este foarte interesant? Ca să înțelegem. Ei vin cu această experiență similară și cer un procent. Între 2 și 10% din valoarea contractului. Noi am calculat că la un contract de 100 de milioane de euro, dacă ceri 5%, te alegi cu 7,5 milioane de euro. Ce este și mai interesant este că după ce această licitație a fost anulată, un an de zile a durat tot procesul acesta de corespondeță ba că ai făcut, ba că n-ai făcut spital. Hai să ne judecăm, hai să contestăm.
S-a rescos la licitație spitalul într-o ultimă speranță de a mai fi construit și s-a înscris tot firma din România, tot firma aceea care venise cu turcul. Dar de data aceasta a venit cu o firmă care chiar a construit un spital. Spitalul de la Mioveni. Raportul de procente s-a schimbat radical. În prima fază aveau – dacă nu mă înșel – cam 92%, în a doua îi asociau 46%. Bussines-ul aici este. Că vii cu o firmă străină, tu, ca firmă din România nu ai niciun fel de obligație și niciun fel de răspundere legală pe ce aduc ei. E sub semnătură privată. Tu ai declarat sub semnătură privată că documentele sunt originale, te privește. Acum, întrebarea este: oare firmele din România care apelează la genul ăsta de asocieri știu cu cine se asociază?”
Paula Herlo: „Cel de la Lugoj a avertizat toate instituțiile unde a descoperit firma ca fiind asociată în lucrări”
Cătălin Striblea: Și răspunsul…
Paula Herlo: „Să îl afle procurorii”.
Cătălin Striblea: Dar mai ai și cazuri în care instituțiile din România nu au văzut. Cel de la Lugoj e un caz fericit.
Paula Herlo: „Cel de la Lugoj a avertizat toate instituțiile unde a descoperit firma ca fiind asociată în lucrări. Și a scris și către Aeroportul Mihail Kogălniceanu, și către Penitenciarul Berceni – către Administrația Națională a Penitenciarelor – și răspunsul a fost: <<mulțumim, am verificat, e totul în regulă>>. Doar că mie mi-a luat 30 de minute să îmi pun niște semne de întrebare legat de Pentienciarul pe care firma turcă a declarat că l-a construit în Turcia”.
Paula Herlo: EPPO a atras atenția firmelor din România că se înscriu la licitație companii care aduc scrisori de garanție fără acoperire
Cătălin Striblea: După ce găsești lucrurile acestea în România te duci la Laura Codruța Kovesi la Bruxelles, la Parchetul European, și îți spune că, de fapt, tot ce ai găsit aici la nivel punctual sunt rețele care acționează în toată Europa.
Paula Herlo: „Că e o problemă sistemică și că ei au avut un caz similar. Au destructurat o rețea care avea sediul în Spania și care asta făcea: punea la dispoziție scrisori de garanție false și documente de experiență similară. De altfel, EPPO a și ieșit în vara asta cu un comunicat în care atrăgea atenția firmelor din România că se înscriu la licitație companii care aduc scrisori de garanție fără acoperire. Ce înseamnă asta? Că dacă eu, autoritate locală atribui o licitație unei firme, îmi iau o măsură de siguranță care îmi spune că dacă nu își duc la bun sfârșit lucrarea, le iau banii din scrisoarea de garanție. Doar că dacă acea de garanție nu are acoperire, paguba este de două ori. Și că n-au terminat lucrarea, și că n-ai de unde lua banii. Riscul de a pierde din cauza scrisorilor dre garanție, riscul pe proiectele din România este pe 4,3 miliarde de euro. doar pe scrisori de garanție. Pe terți susținători mi-e și frică să mă gândesc”.
Cătălin Striblea: În ancheta ta ai spus că lucrurile acestea sunt făcute și de organizații ale mafiei italiene. Că au trecut de la droguri…
Paula Herlo: „Asta spunea Laura Codruța Kovesi”.
Cătălin Striblea: Dacă anchetele EPPO duc la prinderea unor astfel de rețele, cam despre câți bani vorbim în toată speța asta?
Paula Herlo: „EPPO anchetează în acest moment fraude europene în valoare de trei miliarde de euro”.
Urmărește întreaga emisiune „România în Direct”:
Sursa foto: Shutterstock
Citește și urmărește aici toate materialele „România, te iubesc!”, prezentate la „România în Direct”:
- Rareș Năstase, investigație privind atacurile urșilor în localitățile din România: „Sunt părinți care nu-și mai lasă copiii singuri pe ulițele satului” | VIDEO
- Consumul de droguri în rândul tinerilor. Alex Dima: Societatea noastră nu e pregătită, dincolo de autorități, să gestioneze această problemă | VIDEO
- Reabilitarea plajelor, un proiect eșuat. Cosmin Savu: Proiectarea a fost deficitară. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase | VIDEO
