Şeful statului a promulgat, astăzi, legea votului prin corespondenţă.
Administraţia prezidenţială anunţă într-un comunicat că proiectul a fost “un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume”.
Anterior, Curtea Constituţională a decis, în unanimitate, că legea privind votul prin corespondenţă respectă legea fundamentală, respingând contestaţiile depuse.
CCR a publicat motivarea deciziei.
Judecătorii constituţionali susţin că reglementarea votului prin corespondenţă pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetăţenilor la procesul electoral, ţinând cont de necesitatea aplicării în plenitudinea sa a principiului universalităţii votului.
“Acest principiu trebuie să fie unul efectiv, nu iluzoriu, mai ales pentru categoria de cetăţeni români cărora legea analizată li se adresează. Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privinţa libertăţii de mişcare s-au produs mutaţii fundamentale, astfel încât o mare parte a electoratului îşi are domiciliul/ reşedinţa în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigenţelor constituţionale referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, impune legiuitorului obligaţia de a reglementa modalităţi de vot care să se adapteze situaţiei prezente. A refuza legiuitorului o atare competenţa ar echivala cu negarea evoluţiilor anterior menţionate şi cu limitarea modalităţilor de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realităţi apuse/ depăşite”, se spune în motivare.
De aceea, explică judecătorii, legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere în identificarea şi integrarea în sistemul normativ al statului a modalităţilor de vot care să asigure o participare cât mai ridicată la procesul electoral.
“Legiuitorul trebuie să se manifeste activ şi să fie preocupat în mod constant de adaptarea legislaţiei la realităţile de fapt existente la un moment dat”, susţin aceştia.
“Chiar şi în aceste condiţii, (…), aceasta a fost adoptată la 28 octombrie, respectându-se, astfel, exigenţa constituţională de a nu se aduce modificări cadrului electoral cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor. Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanţă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenţă, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituţional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puţin un an înainte de data alegerilor, astfel cum s-a întâmplat în cauză”, subliniază CCR.
Instanţa constituţională apreciază că motivaţiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare la termen din anul 2016.
“Desigur, termenul de un an trebuie calculat de la data intrării în vigoare a legii, conform art.78 din Constituţie, astfel încât între această dată şi ziua alegerilor să existe un interval temporal de un an”, menţionează motivarea.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Actul normativ va fi aplicat doar la parlamentare.
