Documentul prevede majorări salariale pentru majoritatea angajaților la stat.
Față de proiectul inițial, senatorii au stabilit că vor avea salarii mai mari, între alții, primarii și viceprimarii de orașe și angajații ANAF.
Până în 2022, salariile bugetarilor ar urma să crească în medie cu 56 la sută – a spus, în timpul dezbaterilor ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. Vor însă și categorii de bugetari care vor avea veniturile diminuate.
Proiectul inițial a fost modificat de senatori care au stabilit: salarii mai mari cu 1450 de lei pentru primarii și viceprimarii orașelor, președinții și vicepreședinții de consilii județene.
În cazul celorlalți angajați din primării, salariile sunt aprobate prin decizii ale consiliilor locale.
De la 1 ianuarie 2018 vor crește cu 15 la sută salariile celor care lucrează în direcții aflate în subordinea Ministerului Mediului și ale celor care lucrează cu informații clasificate în cadrul Agenției Naționale de Integritate.
Salarii mai mari față de proiectul inițial vor avea și angajații ANAF. Astfel, cei aflați în funcții de conducere vor primi cu 3000 de lei mai mult, iar pentru funcțiile de execuție, majorarea este cuprinsă între 100 și 1800 de lei. Și directorii generali administrativi ai universităților vor primi mai mulți bani lunar, între 11 mii și 14 mii de lei, la fel ca decanul.
Pentru persoanele cu handicap grav, a fost aprobat un spor de 15 la sută din salariul de bază sau din indemnizația de încadrare. Opoziția a atras atenția că noua lege a salarizării creează în continuare discriminări în rândul bugetarilor.
Doar 10 senatori au votat împotriva legii salarizării. Au fost 12 abțineri și 85 de voturi pentru. Guvernul ar vrea ca legea să intre în vigoare de la 1 iulie. Până atunci însă, va intra la dezbatere în Camera Deputaților, unde mai poate suferi modificări.
Senatul este primă cameră sesizată pe legea salarizării, urmând ca forul decizional sa fie Camera Deputaţilor, actul normativ urmând să intre în vigoare de la 1 iulie 2017.
Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, luni în plenul Senatului, la dezbaterea privind proiectul Legii salarizării, că aceasta are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare, care au dus precizând că noua lege va duce la reducerea numărului de procese generate de legislaţia în vigoare privind salarizarea în sectorul public.
Vasilescu a estimat că impactul bugetar al Legii salarizării va fi de 43 de miliarde de lei până în 2022.
”Parlamentul României a adoptat programul de guvernare care prevede o nouă Lege a salarizării, care prevede creşteri în medie de 56% ale salariilor şi o anvelopă în pus de 32 de miliarde în patru ani. Legea era necesară pentru corectarea disfuncţionalităţilor din sistemul de salarizare care presupun: nu întotdeauna conducătorul instituţiilor are şi cel mai mare salariu, persoana cu aceeaşi pregătire profesională, vechime sau nivel de studii nu are aceeaşi remuneraţie. Funcţiile comune gen contabil, şofer sau IT-ist, care se regăsesc în toate instituţiile au nivel de salarizare diferit. În baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari”, a declarat ministrul Muncii.
În acest sens, Olguţa Vasilescu a afirmat că noua Lege a salarizării prevede o diferenţă între administraţia centrală, cea teritorială şi locală, cu salariul cel mai mare pentru şeful de instituţie, corectarea disfuncţionalităţilor salariale pe principiul ”la muncă egală, salarii egale”, la care se adaugă vechimea şi nivelul studiilor.
”A fost exclus în comisie articolul cu îngheţarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul a pensiilor”, a explicat Vasilescu.
