Legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub 1 milion de euro merge la promulgare după ce judecătorii Curții Constituționale au respins sesizarea partidelor de opoziție. Legea – inițiată de PSD și PNL – îi scapă pe evazioniștii care produc prejudicii sub 1 milion de euro dacă aceștia dau toți banii înapoi plus o penalizare până la primul termen de judecată.
Proiectul de lege care îi scapă de închisoare pe cei care produc un prejudiciu de 1 milion de euro – dar plătesc suma plus penalizări – a fost trecută prin Parlament în doar două zile primind votul final pe 19 decembrie 2023.
„Nu sunt nici judecător, nici procuror. Nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. Fiindcă eu nu mă ocup cu așa ceva. Pe mine mă interesează banii pe care trebuie să mi-i dea înapoi cu toate majorările”, a spus Marcel Ciolacu.
Spunea la finalul anului trecut premierul Marcel Ciolacu imediat după ce legea a trecut prin Senat și Camera Deputaților. Legea prevede și modul în care este stabilit prejudiciul – în urma unei expertize la care poate participa și suspectul sau inculpatul.
Dacă în cursul judecății în apel, până la pronunțarea definitivă, prejudiciul majorat cu 100 la sută plus dobânzi și penalități este achitat integral, fapta nu se pedepsește mai prevede legea.
Aceasta a fost contestată la CCR de USR și Forța Dreptei. După ce sesizarea a fost respinsă, legea va merge la promulgare.
Redăm comunicatul integral transmis de CCR
„I. În ședința din data de 19 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.I pct.6 [cu referire la art.9 ind.2 alin.(1) lit.c), la art.9 ind.2 alin.(2) coroborat alin.(1) lit.b) al aceluiași articol și la art.9 ind.3 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale], ale art.I pct.7 [cu referire la art.10 din Legea nr.241/2005], ale art.I pct.8 [cu referire la art.10 ind.1 din Legea nr.241/2005], ale art.II pct.1 și ale art.III pct.1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și legea criticată, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
II. Totodată, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 24 aprilie 2024 obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, obiecție formulată de un număr de 43 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de un număr de 13 deputați neafiliați”, transmite CCR.
Sursa foto: Shutterstock
