Comisia de experți în Drept de la Veneția a transmis un raport cu privire la modul de anulare a alegerilor în statele membre ale Consiliului Europei. Deși raportul prezintă concluzii generale despre alegeri anulate, acesta face referire și la cazul României. Comisia spune că anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate. Într-o intervenție telefonică la emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Laura Ștefan, specialist în Drept la organizația Expert Forum, amintește că experții Comisiei de la Veneția precizează „că informațiile clasificate pot să fie folosite doar ca elemente contextuale” într-un caz de anulare a alegerilor. În această situație, „întrebarea de fond este dacă acele informații erau suficient de solide pentru a duce la concluzia că alegerile au fost viciate”, afirmă Laura Ștefan. Specialistul mai spune că raportul Comisiei de la Veneția nu va avea un efect direct asupra alegerilor din România.
Laura Ștefan: „Comisia de la Veneța explică în concluziile sale că nu e treaba ei să analizeze faptele concrete în legătură cu acest caz al României, ci să stabilească direcțiile general”
Cătălin Striblea: Cum vedeți dumneavoastră această decizie a Comisiei de la Veneția și aș vrea să pornim de aici. Deși Comisia zice în mod clar că „noi nu ne referim neapărat către România – există acolo un punct 6 în hotărârea asta – o interpretăm ca o decizie care, de fapt, privește alegerile din România, bănuiesc. Dumneavoastră cum o vedeți?
Laura Ștefan: „Comisia de la Veneța explică în concluziile sale că nu e treaba ei să analizeze faptele concrete în legătură cu acest caz al României, ci să stabilească direcțiile generale. De ce spun asta și de ce cred că acesta e un lucru foarte clar de clarificat? Pentru că România nu e nici prima, nici ultima țară europeană care are alegeri și este de presupus că și în alte alegeri europene rolul campaniilor online și încercările de influnețare a opiniei publice din interiorul sau din exteriorul țărilor respective vor juca un rol important în decizia finală pe care o va avea de luat electoratul”.
Laura Ștefan: „Este vorba despre o opinie generală, care setează niște direcții generale de acțiune și care oferă ocazia Comisiei de la Veneția să explice anumite lucruri cu privire la felul în care Curțile Constituționale pot să intervină în procesele electorale”
Laura Ștefan: „Este vorba despre o opinie generală, care setează niște direcții generale de acțiune și care oferă ocazia Comisiei de la Veneția să explice anumite lucruri cu privire la felul în care Curțile Constituționale pot să intervină în procesele electorale, dacă, de exemplu, o Curte Constituțională poate să intervină din oficiu sau trebuie neapărat să fie sesizată de un jucător electoral sau poate fi sesizată în general de publicul larg. Să ne spună Comisia de la Veneția care sunt elementele probatorii care pot fi luate în calcul sau care trebuie luate în calcul de Curțile Constituționale sau de alte instanțe judiciare atunci când analizează validitatea unui proces electoral, să ne spună care e rolul Serviciilor de Informații”.
Laura Ștefan: „Mie mi se pare foarte importantă această clarificare pe care o aduce Comisia de la Veneția. Ce se întâmplă cu informațiile care provin de la Serviciile de Informații? Pot fi ele probe?”
Cătălin Striblea: Apropo de chestiunea aceasta, Comisia zice așa: nu puteți folosi probe clasificate decât contextual, adică adăugate altor probe. Dar aici, în România, cel puțin din știința noastră, ce a analizat Curtea Constituțională este pe baza unor hârtii pe care întreg publicul le știa. Ele au fost întâi secrete, după care au fost desecretizate. Interpretez corect?
Laura Ștefan: „Presupunem acum, pentru că numai judecătorii constituționali pot să știe exact pe ce s-au pronunțat. Cert este că documentele de la CSAT, care au fost desecretizate sunt parțiale, deci au fost parțial desecretizate anumite componente din rapoartele produse de Serviciile de Informații. Însă mie mi se pare foarte importantă această clarificare pe care o aduce Comisia de la Veneția. Ce se întâmplă cu informațiile care provin de la Serviciile de Informații? Pot fi ele probe? Pot fi doar informații contextuale care, luate în calcul alături de alte probe pot să genereze o concluzie? Cred că e foarte important aici, în cazul opiniei recente a Comisie de la Veneția că într-adevăr e nevoie de informație solidă care să fie public disponibilă, care să poată fi verificată și care să poată fi credibilă din perspectiva transparenței procedurilor prin care ea a fost colectată”.
Laura Ștefan: „Întrebarea de fond este dacă acele informații erau suficient de solide pentru a duce la concluzia că alegerile au fost viciate”
Laura Ștefan: „Dacă sau nu era suficienta informația care a existat pe masa judecătorilor CCR, Comisia de la Veneția nu ne spune. Ne spune doar că informațiile clasificate pot să fie folosite doar ca elemente contextuale. Într-adevăr, în România, aceste extrase din rapoartele pe care le-au pregătit Serviciile de Informații erau disponibile public. Însă întrebarea de fond este dacă acele informații sunt suficiente, dacă erau suficient de solide pentru a duce la concluzia că alegerile au fost viciate. Curtea Constituțională spune da. Comisia de la Veneția spune: nu e treaba noastră să ne pronunțăm cu privire la situația de fapt concretă din România”.
Laura Ștefan: În mod normal, opiniile transmise de Comisia de la Veneția ar trebui să genereze o regândire a legislației și a practicilor instituționale
Cătălin Striblea: Are conscințe raportul acesta în vreun fel asupra a ceea ce se întâmplă în România?
Laura Ștefan: „Permiteți-mi să glumesc un pic. Comisia de la Veneția a adoptat multe opinii cu privire la România. Puține dintre ele au fost implementate. În mod normal, aceste opinii ar trebui să genereze o regândire a legislației și a practicilor instituționale. Dar eu încă aștept să fie implementate opiniile Comisiei de la Venețuia cu privire la cele trei legi ale justiției”.
Cătălin Striblea: Dar direct, Laura Ștefan, direct asupra alegerilor există vreo consecință?
Laura Ștefan: „Nu”.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
