Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European, este invitata Ioanei Ene Dogioiu în „Piața Victoriei” la Europa FM. Ioana Ene Dogioiu vorbește cu Laura Codruța Kovesi despre toate temele fierbinți ale Justiției, de la fugarii României, la fraudele imense și vigilența autorităților.
Laura Codruța Kovesi, despre clasarea dosarului în care a fost acuzată de mită în extrădare: „Dar în cele din urmă trebuie să avem încredere în justiție și cred că aici, dacă cineva a învins, a învins justiția”
Ioana Ene Dogioiu: Înregistrăm acest interviu în sediul EPPO al Parchetului European din București, care este fostul sediu al SIIJ – Secția pentru Investigarea Magistraților. O unitate de Parchet care v-a hărțuit îndelungat și iată că, în urmă cu câteva zile, a venit în sfârșit după patru ani clasarea dosarului „Popa-Ghiță – mită în extrădare” – asta a fost acuzația, că ați luat mită în extrădare – o clasare care a venit după patru ani și după ce a fost insistent cerută soluția în acest dosar de chiar Înalta Curte de Casație și Justiție. Are vreo legătură, din punctul dumneavoastră de vedere, această soluție care în sfârșit apare cu schimbarea procurorului general?
Laura Codruța Kovesi: „Nu aș lega-o neapărat de schimbarea conducerii la nivelul Ministerului Public, ci mai curând de faptul că a făcut mai multe solicitări, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și la Ministerul Public pentru a se da soluție în acest dosar, termenul a fost fixat pentru 1 iunie, deci undeva mă așteptam ca această soluție în sfârșit să fie dată”.
Ioana Ene Dogioiu: Care este morala acestor patru ani, din punctul dumneavoastră de vedere? Ce este mai important: că ați învins un sistem care la momentul respectiv părea că o să vă zdrobească sau toată epopeea prin care ați trecut?
Laura Codruța Kovesi: „Nu am judecat niciodată acest dosar ca un război cu învinși și învingători. Cred că a fost o încercare ilegală de a mă opri din cursa pentru a obține această funcție. Cred că a fost un – așa cum am spus, ilegal – un demers ilegal făcut de procurorul de caz probabil pentru a transmite un semnal în sistem și a demobiliza pe ceilalți procurori. A fost un semnal de a transmite că <<dacă îți faci treaba în mod corect, îți putem înscena ceva>>. Dar în cele din urmă trebuie să avem încredere în justiție și cred că aici, dacă cineva a învins, a învins justiția. Pentru că în cele din urmă s-a pus în aplicare ceea ce Înalta Curte a spus în mai multe Hotărâri Judecătorești. Până la urmă, procurorul de caz a analizat probele, a analizat faptele și dacă a învins cineva a învins justiția”.
Ioana Ene Dogioiu: Credeți că semnalul, totuși, a fost perceput de sistem în sensul în care a fost transmis? Un mesaj de intimidare?
Laura Codruța Kovesi: „Cred că da. La modul în care s-a derulat această anchetă, la modul în care s-au formulat aceste acuzații, modul în care a fost instrumentat dosarul – nu are nimic de-a face cu justiția. Deci cred că doar acesta a fost scopul: hărțuirea mea”.
Ioana Ene Dogioiu: Dar a fost atins scopul? Adică credeți că au fost procurori intimidați în sistem de situația dumneavoastră?
Laura Codruța Kovesi: „Cred că au fost, au trecut destul de mulți ani. Nu a fost doar acest dosar, au fost și multe acțiuni disciplinare formulate nu doar împotriva mea, dar și a altor colegi din DNA. Am văzut că, în general, și procurori și judecători care au avut curaj să spună ceva au avut câte o acțiune disciplinară sau s-a deschis cate un dosar penal. Cred că acesta a fost scopul, nu de a face justiție. Dar cred că, totuși, mai sunt oameni curajoși și în justiția română mai sunt procurori și judecători curajoși care s-au ținut, care fac treabă și în cele din urmă vedem că astfel de încercări sunt sortite eșecului”.
Ioana Ene Dogioiu: Credeți că se mai poate întâmpla așa ceva?
Laura Codruța Kovesi: „Sper că nu… Sper că nu”.
Laura Codruța Kovesi, despre candidatura la prezidențiale 2024: „Dacă este vorba să ajut România, eu cred că pot să ajut România mai mult din poziția în care mă aflu”
Ioana Ene Dogioiu: Clasarea acestui dosar a încins un subiect recurent, care to apare despre dumneavoastră. O întrebare care bântuie și clasa politică și spațiul public: va candida doamna Kovesi la prezidențiale în 2024? Ați răspuns până acum repetat „Nu”, dar, iată, acum a intervenit și clasarea. Deci, vă întreb din nou: v-ați răzgândit în această privință? S-a schimbat ceva?
Laura Codruța Kovesi: „Nu cred că sunt omul care să mă răzgândesc când este vorba despre principii. Și cred că dacă am anunțat ceva în mod public, sau cel puțin acesta a fost stilul meu dintotdeauna: dacă am spus o dată NU este un NU. Deci nu m-am răzgândit. Cu siguranță nu m-am răzgândit nici din cauza acestui dosar pentru că soluția este cea firească și ea trebuia dată. Și nu m-am răzgândit nici în ceea ce privește candidatura la președinție. Sunt încă uimită că tot felul de speculații, deși eu personal nu m-am gândit niciodată la această variantă – este o variantă care a circulat în spațiul public și nu, nu doresc să candidez președinție și nu voi candida la președinție. Chiar dacă am o ie sau mă duc într-un spațiu public sau mă duc la o biserică sau mă duc la facultate sau am un anumit tip de discurs când merg în Ucraina nu este niciun fel de declarație politică, ci este ceea ce trebuie să fac ca procuror șef al unui Parchet European și nu voi candida la președinție. Pentru mine asta e clar”.
Ioana Ene Dogioiu: Deci nu veți candida pentru că nu vă doriți? Acesta este răspunsul? Dacă v-aș întrega de ce nu candidați?
Laura Codruța Kovesi: „De ce nu candidez? Pentru că nu vreau să candidez. Nu-mi doresc să candidez, pentru că ceea ce fac fac cu pasiune și îmi place meseria pe care mi-am ales-o. Sunt de 29 de ani procuror. Am creat într-un fel această instituție, am contribuit la crearea acestei instituții care a fost construită de la zero. Trebuie să-mi duc la capăt mandatul. Este ceva care îmi place, fac cu pasiune, lucrez cu colegi procurori europeni delegați din celelalte state membre și împreună chiar simțim că facem ceva, contribuim la ceva, contribuim la protejarea bgetului Uniunii Europene. Și asta este ceea ce îmi place să fac. Nu cred că trebuie să justific de ce nu aș face ceva, dar cred că pot să justific ceea ce îmi place să fac”.
Ioana Ene Dogioiu: Hai să nu o luăm ca pe o justificare, ci ca pe o explicație pe care poate foarte mulți o așteptau, unii care sperau, alii care se temeau.
Laura Codruța Kovesi: „Sunt oameni care se simt bine să inventeze lucruri și să speculeze lucruri. nu am nicio problemă. Eu personal, Laura Codruța Kovesi, nu am declarat niciodată nimănui că aș avea intenția să candidez. Nu m-am gândit la acest lucru. Nici nu mă gândesc la acest lucru. Acum mă amuză pentru că văd tot felul de discuții în spațiul public pentru că am anumite activități pe care le fac, le fac cu scopul acesta. Pentru mine este amuzament, dar nu am avut această intenție și nu am această intenție”.
Ioana Ene Dogioiu: Am înțeles.
Laura Codruța Kovesi: „Și dacă este vorba să ajut România, eu cred că pot să ajut România mai mult din poziția în care mă aflu și dacă o să-mi fac datoria acolo unde sunt numită, la modul cel mai profesionist, cred că este cel mai bun ajutor pe care eu pot să-l dau României și românilor”.
„Principalele teme vizează posibila extindere a competenței Parchetului European pentru infracțiunile de încălcare a sancțiunilor Uniunii Europene; revizuirea regulamentului Parchetului European; discutarea alocării unor resurse umane și materiale pentru birourile suport ale Parchetului European în România”
Ioana Ene Dogioiu: Sunteți într-un tur al instituțiilor la București. Ați fost la CSM, la DNA, la Parchetul Înaltei Curți. În raport cu momentul în care înregistrăm acest interviu veți merge la Ministerul Justiției. Care este scopul acestui turneu, să-i spunem așa?
Laura Codruța Kovesi: „În primul rând, Parchetul European are un birou la București, avem un birou și la Cluj-Napoca, avem un birou și la Timișoara, avem un birou și la Iași. În primul rând, am venit să-mi vizitez colegii, dar avem o conducere nouă la nivelul Ministerului Public, un nou procuror general, un nou procuror șef la DNA. A fost important să avem discuții cu ei pentru că avem o competență împărțită. Structura de suport pentru Parchetul European funcționează în cadrul DNA și mai sunt probleme organizatorice pe care noi trebuie să le rezolvăm. Face parte din contactul constant pe care noi îl avem cu toate autoritățile naționale.
Pentru cei care urmăresc site-ul Parchetului European pot vedea că vizitez, în general, aproape toate statele membre în care avem birouri ale Parchetului European. A fost important să discutăm și cu colegii de la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că procurorii europeni delegați – deci procurorii care lucrează în cadrul biroului EPPO România au și calitate de procurori național. Am discutat despre pregătirea profesională, despre cum putem împărtăși experiența noastră și cu procurorii naționali.
Președintele CSM este în comisia care recrutează și care propune candidații pentru funcțiile de procuror european delegat, deci cred că a fost și important să avem această vizită de curtoazie și cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Au fost discuții care vizează pur și simplu activitatea noastră. Cu ministrul Justiției o să avem o întâlnire mâine (n.r. miercuri, 9 iunie 2023). Principalele teme vizează posibila extindere a competenței Parchetului European pentru infracțiunile de încălcare a sancțiunilor Uniunii Europene; revizuirea regulamentului Parchetului European; discutarea alocării unor resurse umane și materiale pentru birourile suport ale Parchetului European în România”.
„La nivelul Parchetului European suntem pregătiți să preluăm această competență”
Ioana Ene Dogioiu: Când estimați că ați putea începe să anchetați și încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene impuse de UE în cazul Rusiei?
Laura Codruța Kovesi: „În momentul de față suntem la nivel de discuții. Nu există o propunere concretă din partea Comisiei. Depinde foarte mult de voința care există la nivelul statelor membre, care trebuie să adopte o eventuală directivă sau să revizuiască regulamentul Parchetului European. Noi am spus că am făcut o evaluare – la nivelul Parchetului European suntem pregătiți să preluăm această competență. Avem deja un Parchet transfrontalier, un Parchet specializat. Avem ceea ce eu denumesc zona EPPO: 35 de birouri în 22 de state membre.
Deci avem practic structura care ar putea să facă aceste investigații. Avem persoane specializate, inclusiv în rândul procurorilor, dar și al polițiștilor. Într-o oarecare măsură avem și o parte de competență pentru că una dintre tipologiile acestor infracțiuni este contrabanda și noi deja investigăm infracțiuni de contrabandă. Ceea ce ne lipsește este temeiul legal, baza legală. Acest lucru depinde de statele membre: dac există voință, acest lucru se poate întâmpla poate chiar…”
Ioana Ene Dogioiu: Și pare a exista voință? Aveți semnale că…
Laura Codruța Kovesi: „Da, da. Există voință, dar, sigur, ca orice act normativ procesul legislativ se poate desfășura pe parcursul a câtorva luni”.
„Competențele noastre nu vizează aceste aspecte”
Ioana Ene Dogioiu: Există o situație foarte deranjantă pentru statul român și cu care s-ar putea confrunta în curând și EPPO în privința unui anchetat condamnat al Parchetului European. Și anume acest fenomen al fugarilor condamnați români – deja lista este lungă – care își găsesc adăpost în special în Grecia, mai puțin, dar mai ales în Italia. Acolo este un adevărat exod. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce se poate face pentru a opri acest fenomen și mă refer și la ce se poate face în țară, în România, dar și ce se poate face la nivel european?
Laura Codruța Kovesi: „În principiu, în această chestiune cred că este rolul Ministerului Justiției să acționeze și am văzut în spațiul public câteva intervenții ale ministrului Predoiu pe acest subiect. Competențele noastre nu vizează aceste aspecte. Dacă vorbim despre legislația națională, există anumite instrumente care pot fi folosite în a preveni plecarea unor persoane în străinătate. Există acea posibilitate a controlului judiciar. Dar, desigur, acest lucru trebuie analizat de procuror, de judecător. Este limitat în timp. Deci, există câteva instrumente, poate acelea ar trebui mai mult examinate și văzut dacă se poate face ceva, iar la nivel european, așa cum am spus, sunt întâlniri la Consiliul JAI – Justiție și Afaceri Interne – și acesta este rolul Ministerului Justiției de a discuta și a pune în discuție aceste probleme”.
„Dacă ar fi să dau cele mai bune exemple de cooperare și eficiență în ceea ce privește acest tip de investigație sunt Italia și Germania. După care aș spune România”
Ioana Ene Dogioiu: Cum lucrați cu Italia?
Laura Codruța Kovesi: „Noi lucrăm foarte bine. Este un exemplu de cooperare atât cu autoritățile naționale, dar este și un exemplu în ceea ce privește nivelul de detectare al infracțiunilor și eficiența procurorilor, în special în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor. Începând cu atitudinea, determinarea și profesionalismul lor și terminând cu instrumentele pe care le au… Și, mai mult decât atât, este cred că un model de excelentă cooperare între ceea ce înseamnă poliție și Parchet, pentru că unul dintre principalii parteneri ai Parchetului European este Guardia di Finanza – care și-a reorganizat practic toată activitatea instituției în funcție de organizarea teritorială a EPPO – noi avem 5 birouri în Italia – în așa fel încât în dosarele EPPO tot timpul să fie polițiști din Guardia di Finanza care să sprijine anchetele. La fel este și în Germania. Deci dacă ar fi să dau cele mai bune exemple de cooperare și eficiență în ceea ce privește acest tip de investigație sunt Italia și Germania. După care aș spune România. Deci aș pune România în top 3, dar în special în ceea ce privește profesionalismul și eficiența și excelența investigatorilor pe care noi îi avem”.
Ioana Ene Dogioiu: Și totuși, iată că în Italia își găsesc adăpost infractorii României, inclusiv cei anchetați de DNA pe vremea când erați dumneavoastră procuror șef DNA.
Laura Codruța Kovesi: „Da, profită de vulnerabilitățile sistemului legislativ și, probabil, acesta este un subiect care excede competenței mele, care poate fi discutat și rezolvat. Aceasta este o tendință pe care noi o observăm și în dosarele noastre. Întotdeauna, cel puțin pe ceea ce înseamnă frauda cu TVA observăm că grupurile organizate au întotdeauna un nucleu foarte puternic în ceea ce privește consultanța financiară și legală. Deci au, într-unul dintre cazurile pe care noi le-am investigat a existat un grup organizat care a fost constituit doar în acest scop. Unde este statul cel mai potrivit să deschizi companii foarte repede? Unde este statul cel mai potrivit să rămâi nedectat? Să plătești taxele cele mai mici? Să comți fraude și să nu fi prins? Infractorii se adaptează, sunt foarte flexibili, au resurse materiale. Când vine vorba de cooperarea instituțiilor observăm că lucrurile sunt puțin diferite”.
Laura Codruța Kovesi, despre cazul fraudei cu TVA din Portugalia – Coimbra: „O schemă frauduloasă în care erau implicate peste 9000 de companii, peste 600 de persoane fizice care au creat un prejudiciu de aproximativ 2,2 miliarde de euro și în care erau implicate 5 grupuri infracționale. Și tot acest lucru a plecat de la o potențială pagubă cu TVA în care erau implicate mai mult de două state membre”
Ioana Ene Dogioiu: Ați vobit despre fraudele cu TVA. La precedenta dumneavoastră vizită în România și la precedenta noastră discuție, la precedentul nostru interviu, spuneați că sunteți destul de nemulțumită de sesizările pe care le primiți în această privință a TVA-ului și a infracțiunilor vamale de la partea română, mai precis în primele 8 luni de activitate ale Pachetului European. Ați primit zero sesizări privind infracțiuni, spuneați atunci. S-a îmbunătățit ceva?
Laura Codruța Kovesi: „Dacă ne uităm pe statistică, am primit două cazuri. Deci aș putea spune că s-a dublat… bineînțeles că este o glumă. Deși, pe acel clasament pe care l-am făcut din perspectiva procurorilor și a sistemului de justiție aș pune România pe locurile 1, 2 și 3 împreună cu colegii italieni și germani, când este vorba despre nivelul de detecție, din păcate, stăm mult, mult mai rău decât alte state membre în special în ceea ce privește frauda cu TVA. Dacă ne uităm pe rapoartele Comisiei Europene vedem că este o problemă cu colectarea TVA-ului în România, dar la nivel european este o problemă cu frauda cu TVA.
Europa pierde în fiecare an, conform estimărilor Europol, în jur de 50 de miliarde de euro. Și aceasta este una dintre principalele atribuții ale Parchetului European, de a investiga aceste fapte. Dar datoria procurorilor nu este de a detecta aceste fapte, ci de a investiga. Dar fără să detectezi nu poți să investighezi și dacă nu investighezi nu poți să recuperezi bani – aceasta este problema. Noi am avut discuții la nivelul Ministerului Finanțelor, la ultimul nostru interviu v-am explicat acest lucru. Am observat că există… a existat, cel puțin o neînțelegere a regulamentului, pentru că competența Parchetului European este atunci când ai o fraudă de 10 milioane de euro și sunt implicate două state membre. Cumva, tendința autorităților române a fost să nu raporteze niciun fel de fraudă dacă nu se împlinește acel prag de 10 milioane de euro, ceea ce nu este corect și noi acest lucru l-am explicat.
Și aș dori să vă dau un exemplu al unui caz – cel mai mare caz pe care noi l-am investigat până acum și l-am putut face public, pentru că avem foarte multe alte cazuri pe care încă nu le putem face publice. Este vorba despre un caz care a început în Portugalia, în orașul Coimbra, un lucrător la Administrația Financiară a observat că o companie din Portugalia cu un singur angajat a avut venituri de 300 de milioane de euro. Desigur, ca noi toți, și-a pus întrebarea cum acest lucru este posibil. Am mers cu această informație la Parchetul Național văzând că există o legătură, pentru că o parte dintre tranzacții s-au derulat pe teritoriul altor state membre, la Parchetul Național procurorul național a spus <<Nu există niciun fel de pagubă la TVA pe teritoriul Portugaliei, deci nu am ce să fac>>.
Dar acel funcționar a auzit despre Parchetul European și și-a exercitat exact atribuțiile care sunt deschise în regulament, motiv pentru care a venit la Parchetul European. Noi am deschis o investigație să verificăm conexiunile pentru că noi avem acces la toate informațiile înregistrate în cele 22 de state membre și într-un final, după aproape un an de investigații, ce am descoperit? Am descoperit o schemă frauduloasă în care erau implicate peste 9000 de companii, peste 600 de persoane fizice care au creat un prejudiciu de aproximativ 2,2 miliarde de euro și în care erau implicate 5 grupuri infracționale. Și tot acest lucru a plecat de la o potențială pagubă cu TVA în care erau implicate mai mult de două state membre. Deci acesta este exemplul tipic pentru oricare administrație financiară din Europa, din zona EPPO, când trebuie să te adresezi Parchetului European și ce poate să facă Parchetul European”.
„Dacă reduci această fraudă cu TVA, ai mai mulți bani la buget”
Ioana Ene Dogioiu: Revenind în România. Ați spus că inițial a fost o chestiune de neînțelegere, le-ați explicat cum devine treaba, când pot și când trebuie să sesizeze și, totuși, îmi spuneți că de atunci ați primit doar două sesizări. De ce?
Laura Codruța Kovesi: „Cred că asta trebuie să explice ceilalți. Noi ne-am făcut într-un fel treaba de a le explica regulamentul…”
Ioana Ene Dogioiu: De ce credeți că există această reticență. Adică, colectarea TVA-ului este o problemă foarte mare pentru bugetul României. Noi aveam o problemă imensă din acest punct de vedere. Care este explicația dumneavoastră?
Laura Codruța Kovesi: „Mi-e greu să găsesc o explicație pentru că tot ce înseamnă fraudă cu TVA… TVA-ul sunt venituri la bugetul statului. Dacă reduci această fraudă cu TVA, ai mai mulți bani la buget. Când vorbim de inflație, de probleme, toată lumea vrea mai mulți bani. Deci, dacă ai fi ministru de Finanțe sau șef al Administrației Financiare teoretic ai pune resursele tale în a rezolva această problemă cu TVA. Este ceea ce noi am discutat la întâlnirea noastră cu cei de la Finanțe. Am văzut câteva schimbări, nu știu acum dacă mai au nevoie de implementare sau de nu. Au început să vină înspre Parchetul European, însă nu în ritmul în care noi ne-am așteptat și nu în ritmul în care ar trebui să vină”.
„Nu există în majoritatea statelor membre în Uniunea Europeană un prag pentru această infracțiune de abuz în serviciu”
Ioana Ene Dogioiu: Ați reacționat foarte rapid și fără echivoc și dur, aș spune, când s-a pus problema unui prag de 50.000 de euro pentru infracțiunea de abuz în serviciu, pentru incriminarea abuzului în serviciu. Până la urmă, infracțiunea a trecut fără niciun fel de prag, a fost adoptată, dar sunt semne de întrebare în privința Curții Constituționale, având în vedere deciziile anterioare. Credeți că forma actuală este forma corectă sau este o capcană în care s-ar putea să cadă…
Laura Codruța Kovesi: „Asta este treaba legiuitorului să analizeze care este forma corectă, așa cum am spus și la începutul interviului, tot ce afectează procurorul național afectează și procurorul european. Abuzul în serviciu este una dintre infracțiunile care intră în competența Parchetului European. Nu comentez decizia Curții Constituționale că trebuie prag, că nu trebuie prag, nu este treaba mea. Treaba mea este ca eu să mă asigur că orice modificare legislativă nu va diminua posibilitățile Parchetului European de a ancheta aceste fapte și de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene.
Când am văzut acest proiect de lege, așa cum știți, în cadrul structurii centrale a Parchetului European avem procuror european din fiecare stat membru – avem 22 de procurori europeni. Printr-un singur mail, în 5 minute, poți afla exact cum este reglementată infracțiunea de abuz în serviciu în celelalte state membre. Și am vrut să mă asigur că avem o înțelegere corectă a acestei situații.
Am verificat cu colegii mei, nu există în majoritatea statelor membre în Uniunea Europeană un prag pentru această infracțiune de abuz în serviciu, chiar dacă în anumite state membre ea este definită altfel, dar conținutul infracțiunii acesta este cu excepția Letoniei – unde pragul pentru această infracțiune este echivalentul a 5 salarii minime pe economie. În rest, în toate celelalte state membre nu există prag, dar mai mult decât atât, în anumite state membre pentru suma de 50.000 de euro această infracțiune este considerată o infracțiune serioasă, agravantă.
Deci acesta este lucrul pe care eu l-am semnalat. Că este posibil ca prin această modificare legislativă competența Parchetului European să fie afectată, să fie redusă, iar posibilitățile noastre de a proteja bugetul să fie mai reduse. Și această reacție a fost nu pentru că eu sunt Kovesi și vin din România și nu-mi place ce se întâmplă sau îmi place, ci pentru că pe mecanismul de stat de drept am această obligație instituționale ca atunci când într-un stat membru există o lipsă de cooperare sinceră sau există modificări ale legislației care afectează activitatea Pachetului European noi trebuie să anunțăm Comisia Europeană în cadrul acestui mecanism. De aceea eu am dat acea declarație pentru a atrage atenția că poate să existe o problemă. În cele din urmă este responsabilitatea statului român să reglementeze această infracțiune”.
Ioana Ene Dogioiu: Și dacă CCR va decide că trebuie prag, veți sesiza Comisia Europeană?
Laura Codruța Kovesi: „Da, este decizia CCR-ului și, în cele din urmă, este decizia legiuitorului. Haideți să vedem ce se va decide. Cine decide că este nevoie de prag și cât trebuie să fie pragul acela nu este Parchetul European”.
„Nu este treaba mea să judec colegii din DNA”
Ioana Ene Dogioiu: Ca un element de nostalgie, dacă vreți, dumneavoastră ați reacționat vehement la această încercare de impunere a pragului, întotdeauna ați avut reacții extrem de virulente din fruntea DNA de câte ori se punea problema unei amputări a legislației și a pârghiilor de anchetă ale Parchetului Anticorupție. V-a surprins tăcerea absolută din partea DNA în această chestiune, care nu a avut o reacție, nu și-a trimis reprezentanții la dezbaterile din Parlament motivând că a primit invitația prea târziu?
Laura Codruța Kovesi: „Nu este treaba mea să judec colegii din DNA. Tot vorbind despre nostalgie, pentru mine, DNA rămâne una dintre instituțiile importante din statul român și cred că foarte mulți colegi din DNA ne-am sacrificat destul de mult și am muncit destul de mult pentru a face ceva în această țare. Nu știu de ce au reacționat sau nu au reacționat, dar azi cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu noul șef al DNA acesta a fost unul din punctele de discuție ca atunci când sunt modificări legislative, de altfel am discutat și cu procurorul general, dacă este posibuil să ne coordonăm pentru că, în cele din urmă, avem același interes. Deci probabil că în viitor ne vom coordona și noi mai mult. În acest caz nu știu de ce nu au reacționat. Pentru noi a fost important să reacționăm pentru că era ceva care afecta efectiv activitatea Parchetului”.
Laura Codruța Kovesi, despre dosarul vaccinurilor anti-COVID: „Se avansează în dosar, se lucrează ritmic în dosar. Nu aș putea să dau un termen”
Ioana Ene Dogioiu: Vă întrebam dacă v-a surprins, nu de ce, că de ce nu aveți dumneavoastră a comenta… Sunt două dosare pe care stă cu ochii, cel puțin România, dar pe unul dintre ele nu numai România. unul este dosarul vaccinurilor anti-COVID. Ați confirmat încă de anul trecut deschiderea lui. Ați avansat?
Laura Codruța Kovesi: „Da, sigur, se avansează în dosar, se lucrează ritmic în dosar. Din păcate, nu putem să facem în acest moment public niciun fel de informații despre ceea ce facem. Este o anchetă complexă. Ceea ce pot să confirm este că vor verifica absolut toate alegațiile care au fost făcute pe marginea acestei situații și să sperăm că o să avem soluție cât de curând. Nu aș putea să dau un termen. Este vorba despre posibile acțiuni care s-au derulat și pe teritoriul unor terțe state, nu doar în statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce face un pic mai complicată ancheta din această perspectivă”.
Ioana Ene Dogioiu: Cât de curând înseamnă luni, anul acesta?
Laura Codruța Kovesi: „Mi-e greu să vă dau un termen, depinde foarte mult de modul în care reușim să obținem informațiile din statele care nu sunt parte în Parchetul European”.
Laura Codruța Kovesi, despre achiziția de BMW-uri pentru Poliția Română: Dosarul este în lucru
Ioana Ene Dogioiu: Și dosarul achiziției de BMW-uri pentru Poliția Română?
Laura Codruța Kovesi: „Este în lucru. Când o să putem să facem publice anumite informații, cu siguranță o vom face”.
Tentativa de asasinare a procurorului general al Bulgariei: „Indiferent de ceea ce s-a întâmplat, acest lucru trebuie clarificat cât mai repede cu putință și lămurit”
Ioana Ene Dogioiu: A existat o tentativă de asasinare a procurorului general al Bulgariei. Este o chestiune contestată. Dar, în esență, credeți că asistăm la o radicalizare a mafiei pe teritoriul UE? Sau este o chestiune doar specifică Bulgariei?
Laura Codruța Kovesi: „Eu am reacționat la acest eveniment în primul rând pentru că vorbim despre o funcție – procuror general într-un stat membru al UE. Și ceea ce, din această perspectivă, face ca lucrurile să fie extrem de grave și de serioase și arată că există o problemă la nivelul statului și de aceasta, din punctul meu de vedere, am spus că, indiferent de ceea ce s-a întâmplat, acest lucru trebuie clarificat cât mai repede cu putință și lămurit. Ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat, cum a fost posibil, cine a contribuit la acest lucru… Nu am amănunte din investigație, dar cred că acest fel de incident ne arată că există o problemă gravă într-un stat”.
Ioana Ene Dogioiu: Doar într-un stat?
Laura Codruța Kovesi: „Deocamdată nu am alte informații”.
Ioana Ene Dogioiu: Ați avut probleme cu EPPO în Bulgaria cu procurori care au fost nemulțumiți, care au demisionat. Ce s-a întâmplat acolo?
Laura Codruța Kovesi: „Au fost procurori care au fost selectați să lucreze la Parchetul European – Biroul Bulgaria. este vorba despre trei colegi care au plecat. Doi dintre ei au fost promovați la Parchetul General, pentru că procedura de promovare în sistemul bulgar este de foarte lungă durată, uneori chiar și de doi ani de zile, deci după perioada numirii în Parchetul European ei au fost promovați la Parchetul General și au plecat la Parchetul General și a treia colegă fusese judecător și a fost informată că perioada pe care o lucrează ca procuror în Parchetul European nu constituie vechime în funcția de judecător, motiv pentru care a ales să meargă să fie judecător. Acestea au fost motivele pentru care ei au plecat din EPPO”.
Ioana Ene Dogioiu: Deci lucrurile sunt liniștite chiar și în Bulgaria. Ați primit încă o serie de procurori la EPPO România. Aveți 4 noi colegi?
Laura Codruța Kovesi: „Șase”.
„Anchetăm pagube de aproximativ 510 milioane euro în România”
Ioana Ene Dogioiu: Șase noi colegi, patru veniți din DNA, da. Câte dosare aveți acum în România pe…
Laura Codruța Kovesi: „În România avem peste 124 de dosare și numărul crește, dar nu este vorba numai despre dosarele efective în care facem investigație, sunt și foarte multe măsuri de asistență – cum le denumim noi – când un coleg din Portugalia sau Spania are într-un dosar o conexiune cu România el cere asistența unui procuror european delegat din România: spre exemplu, îi cere să facă o percheziție, să ridice documente, să audieze niște martori și și acele activități constituie tot un vomul de activitate.
Per ansamblu, în toate birourile EPPO avem peste 890 de măsuri într-un an de zile, deci volumul de activitate este destul de ridicat. Aici în România numărul de dosare este cumva, din punctul meu de vedere, destul de ridicat având în vedere că în celelalte state membre ale UE nu este obligatoriu ca procurorul să facă ancheta, la fel cum este în România. Spre exemplu, în Germania colegii pot să trimită dosarul la poliție să facă ancheta după care doar să dea cteva îndrumări și să dea soluția. În România este total diferit. Am început activitatea aici cu 5 procurori, între timp birourile de la Iași au început să funcționeze parțial, da la Cluj-Napoca și Timișoara nu am avut colegi o bună perioadă de timp. Am avut coleg la Cluj doar anul trecut. Acum, în sfârșit, am reușit să creștem numărul de procurori și la București și vom deschide și la Cluj, și la Timișoara cât de curând o schemă completă”.
Ioana Ene Dogioiu: Care este nivelul prejudiciului pe care îl anchetați în România?
Laura Codruța Kovesi: „În România, în cele peste 124 de dosare, anchetăm pagube de aproximativ 510 milioane euro”.
„Nu cred că România este cea mai coruptă țară din UE sau printre cele mai corupte. Sistemul de justiție este unul dintre cele mai bune din Europa”
Ioana Ene Dogioiu: Unde ne plasează asta? Spuneați că în privința calității investigațiilor suntem în top 3, după Italia și Germania. În privința prejudiciilor și a faptelor, unde suntem?
Laura Codruța Kovesi: „Hai să spunem între primele cinci-șase state, dar aici aș face o nuanță pentru că există o problemă foarte mare cu nivelul de detectare a faptelor și aș lua exemplul Austriei sau exemplul Olandei. În Olanda avem cel mai mare port din Europa. Știm de un an de zile, nu am primit niciun fel de informare cu fraude pe TVA. Ceea ce nu este credibil că este și frontieră externă și ai și cel mai mare port din Europa.
Deci, din punctul acesta de vedere, faptul că noi avem dosare și investigăm, la fel ca și în alte state. Sau cum este în Germania și Ialia, numărul cel mai mare de dosare nu înseamnă cî sunt țările cele mai corupte, ci înseamnă că nivelul de detecție este foarte mare și dorința autorităților de a identifica astfel de fapte este relativ mare. Din păcate, sunt state membre în care dacă sunt puține infracțiuni nu putem să spunem că ele sunt curate pentru că asta nu înseamnă că nu ai o infracționalitate ascunsă.
Deci cred că suntem undeva la un nivel mediu, dacă ar fi să compar România. Nu cred că România este cea mai coruptă țară din UE sau printre cele mai corupte. Dimpotrivă, cred că noi ne-am asumat greșelile din trecut, cred că am fost foarte proactivi în a identifica aceste fapte și cred că și calitatea oamenilor care lucrează în sistemul de justiție este foarte bună. Știu că sunt critici, știu că sunt probleme, le vedem cu toții, dar per ansamblu, pentru că acum pot să fac această comparație aș putea să spun că sistemul de justiție este unul dintre cele mai bune din Europa și ar trebui să fim mândri de acest lucru”.
Ioana Ene Dogioiu: Vă mulțumesc mult pentru prezența în Piața Victoriei!
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Europa FM
