Gest simbolic făcut de ambsadorii României și Austriei din Franța. În ultima zi din 2018, ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, a preluat simbolic ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene de la ambasadorul austriac Michael Linhart.
Predarea simbolică de ștafetă este prezentată de ambasadorul român într-un rezumat video de patru minute, făcut public în urmă cu puțin timp pe pagina sa de Facebook.
”La Paris, am preluat simbolic ștafeta președinției Consiliului UE de la colegul austriac Michael Linhart. Și am făcut-o printr-o plimbare prin oras în care fiecare dintre noi l-a făcut să descopere câte ceva pe celălalt. Astfel, grație lui Michael, am revăzut minunata expoziție Klimt și Hundertwasser de la Atelier des Lumieres, am trecut pe strada Mozart și am cumpărat o baghetă de unde altundeva decât de la «Bagheta lui Mozart», o brutărie excelentă, am mers la casa lui Tristan Tzara din Montmartre, proiectată special pentru el de un celebru arhitect austriac, Adolf Loos.
L-am condus apoi pe Michael în expoziția numeroșilor artiști români de la Centrul Pompidou, i-am vorbit despre prietenia dintre Matisse și Pallady, despre Gherasim Luca și Victor Brauner, dar și despre contemporanii Ghenie, Cantor, Savu și Mureșan, ne-am oprit la atelierul lui Brâncuși și, trecând pe bulevardul Tour-Maubourg, i-am arătat locul în care s-a născut Anna Brâncoveanu de Noailles, prima femeie care a fost Comandor al Legiunii de Onoare. În plimbarea noastră europeană am trecut și prin fața teatrului Odeon, Theatre de l’Europe, și am băut o cafea la «Comptoir de l’Europe» amintindu-ne de ceea ce spunea George Steiner : «dacă trasăm o hartă a cafenelelor, vom obține unul dintre jaloanele esențiale ale noțiunii de Europa ».
Am mers pe jos, (dar și pe trotinetă!), am vorbit mult despre Europa, despre ce s-a realizat în timpul președinției austriece și despre provocările care ne așteaptă pe noi în 2019. Începută la ambasada Austriei, plimbarea noastră s-a terminat seara la ambasada României, după ore de discuții în care am împărtășit idei și experiențe, ne-am povestit despre austriecii și românii din Paris și, mai ales, am învățat să ne cunoaștem mai bine”, povestește Luca Niculescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar în Republica Franceză.
https://www.facebook.com/luca.niculescu/videos/2108238835905196/
România va prelua, începând de marți, pentru o perioadă de șase luni, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Ce presupune Președinția Consiliului Uniunii Europene
Prin definiție, Președinția trebuie să fie neutră și imparțială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și nici pe cele ale unui alt Stat membru. Ea are trei misiuni principale.
Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.
Președinția înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere.
Eforturile unei Președinții se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
Președinția trebuie să acționeze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.
Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu Președintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.
Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situațiile în care acesta nu poate participa.
Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Președințiile sunt grupate în Trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfășurare a activității Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.
Principalele provocări la adresa statelor membre care dețin Preşedinţia Consiliului UE sunt reprezentate de importanţa conturării de către statul care pregăteşte exerciţiul Preşedinţiei a unei viziuni politice proprii asupra evoluţiei proiectului european şi a politicilor sale, a unei capacităţi administrative corect dimensionată, bine echipată din punctul de vedere al competenţelor şi nivelului de expertiză şi implicit a unui sistem naţional performant de coordonare interministerială în domeniul afacerilor europene.
Preşedinţiile Consiliului Uniunii Europene din ultima perioadă s-au derulat într-un context european și internațional complex, tipologia situaţiilor care trebuie gestionate fiind, de regulă:
1) gestionarea agendei curente pentru dezvoltarea cadrului legislativ;
2) gestionarea răspunsurilor la crizele curente/cunoscute (sistem financiar, migraţie, etc.);
3) gestionarea răspunsurilor la crize necunoscute, dificil predictibile în acest moment.
