Oraşul Cernăuţi a fost atestat documentar în anul 1408, în vremea lui Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei.
Numele “Cernăuţi” vine de la cuvântul “cerno” (care înseamnă “negru”), şi “ovţi” (care înseamnă “oi”). Un document medieval atestă faptul că în secolul al XV-lea, pe aceste locuri se găsea un mare târg de oi negre, de unde şi explicaţia denumirii pe care o acceptă istoriografia română.
Începând cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic, perioadă în care începe să îşi schimbe treptat procentele de etnii care trăiau aici. Dacă până la acea dată, erau în principal români şi câţiva ucrainieni şi evrei, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, la Cernăuţi erau înregistrate 35 de procente români, iar restul, ucrainieni, germani, polonezi.
Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat, în 1918, oraşul Cernăuți a devenit parte din România. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roșie a URSS, împreună cu Bucovina de Nord, în urma pactului Molotov-Ribbentrop și alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. După destrămarea URSS, Cernăuți a devenit parte a Ucrainei independente.
În Cernăuţi, şi-au petrecut o parte din viaţă personalități proeminente ale culturii românești precum poetul Mihai Eminescu, compozitorul Ciprian Porumbescu, medicul Octavian Gheorghian, fost director la Maternităţii din Cernăuţi, medicul Ion Ţurcanu, fost director al Spitalului de Psihiatrie, profesorul universitar, fondator al Academiei Române, Ion Gheorghe Sbierea (cel care a fost şi profesorul lui Mihai Eminescu la gimnaziul german din Cernăuţi).
La hotelul Palace, cum era denumit în perioada interbelică, Ciprian Porumbescu, preşedintele societăţiei studenţeşti “Arboroasa”, îşi făcea şedinţele generale. Tot aici, adesea interpreta melodii la vioară.
Casa unde a locuit Ciprian Porumbescu
Piaţa Centrală, fosta Piaţa Unirii
În Piaţa Centrală, pe 11 noiembrie 1924, în prezenţa întregii familii regale, a fost dezvelit Monumentul Unirii. Monumentul reprezenta un soldat al armatei române, îmbrăţişând o fată, iar în spatele ei, un bour care distrugea cu copita stema Imperiului Habsburgic.
Copie după documentul pe care l-a scris Alexandru cel Bun, la 8 octombrie 1408.
Documentul reprezintă o convenţie vamală adresată târgoveţilor din Lvov, unde apare menţionat pentru prima dată oraşul Cernăuţi.
În fostul hotel Pajura Neagră, Mihai Eminescu a venit în 1875 cu lucrarea lui Mihai Kogalniceanu “Răpirea Bucovinei” şi a distribuit-o către toate autorităţile din oraş.
Începând cu anul 2000, la împlinirea a 150 de ani de la naşterea poetului, în spatele fostului Palat Cultural Român este amplasată statuia lui Mihai Eminescu. Monumentul este realizat de un sculptor cernăuţean, Dumitru Gorscovski.
Trandafiri cu care se măturau odinioară străzile
*Vizitarea oraşului Cernăuţi a fost realizată cu ocazia Conferinţei Naţionale a Ghizilor de Turism, ediţia a III-a, cu sprijinul agenţiei de turism Hello Bucovina şi a Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism din România.
