Luni începe negocierea între cele trei mari instituții ale Uniunii Europene cu privire la felul în care PNRR-urile statelor membre ar putea fi modificate. Săptămâna trecută, Parlamentul Uniunii a votat ca statele să poată modifica planurile de redresare și reziliență dacă acestea nu mai sunt realizabile.
În acest moment, Comisia Europeană lucrează cu oficialii de la București în vederea atingerii sutelor de obiective, din care 64 sunt reforme, pe care Guvernul și le-a asumat. România a luat până acum de la Uniune peste 6 miliarde de euro în cadrul PNRR din cele peste 29 de miliarde la care are acces.
Prima cerere de plată a fost făcută de Guvern în vara acestui an, banii au ajuns la București, iar până la finalul acestui an, România este așteptată să facă o noua cerere de plată.
Dar pentru asta trebuie să realizeze obiective majore în privința cărora partidele din coaliție nu se înțeleg.
Cel mai disputat obictiv este reforma pensiilor, mai ales a celor speciale.
De altfel, acest subiect este și motivul pentru care PSD și-a impus punctul de vedere și în Parlamentul European, în urma introducerii unui amendament la textul Repower Eu, program de finanțare lipit de PNRR.
Surse europene au precizat luni că Guvernul Uniunii preferă ca România să nu se grăbească cu a doua cerere de plată în cadrul PNRR și să-și îndeplinească mai întâi țintele asumate.
La acest capitol, problema e că România și-a asumat ca nicio pensie să nu rămână mai mare decât salariul, iar anumite categorii sociale să nu mai poate ieși la pensie cu mult înaintea celorlalți.
Un alt obiectiv asumat de România în PNRR sunt legile Justiției.
Dacă PNRR-ul poate fi renegiciat rămâne de văzut, în urma negocierilor care încep luni, între Parlamentul, Comisia și Consiliul Uniunii.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și: Un amendament depus de PSD, care permite modificarea PNRR-urilor, adoptat de Parlamentul UE
