Inspecţia Judiciară va sesiza CSM în legătură cu mai multe abateri care ar fi fost săvârșite de Laura Codruța Kovesi.
După analizarea raportului, CSM poate decide fie respingerea documentului, fie adoptarea unor sancțiuni, care pot merge până la excluderea din magistratură.
Inspecția a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru săvârşirea unor abateri disciplinare.
Raportul Inspecției Judiciare o acuză pe Laura Codruța Kovesi că ar fi încălcat art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei ședințe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probității profesionale a magistraților procurori, precum și prestigiului justiției, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spațiul media la data de 18.06.2017.
Purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Alexandru, pentru Europa FM:
Declarațiile Laurei Codruța Kovesi au fost înregistrare în sediul DNA, nimeni nu a stabilit oficial cum anume, și difuzate de postul România TV.
În înregistrare, șefa DNA i-ar fi cerut unui procuror subordonat să “decapeze instituţional” în dosarul “cu casele” pentru a ajunge la “domnu’ premier”.
Presa a speculat atunci că ar fi vorba despre cercetarea premierului de atunci Sorin Grindeanu.
DNA a anunțat atunci că ‘înregistrarea conţine fragmente care au fost rostite de procurorul şef în mod public ori la şedintele de lucru cu procurorii”.
Ulterior, Inspectía Judiciară s-a autosesizat și acum a ajuns la concluzia că șefa DNA a încălcat statutul magistraților, spune la Europa FM al instituției, Alin Alexandru.
Inclusiv că a folosit faţă de colegii procurori citez un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, am incheiat citatul.
IJ: Laura Codruța Kovesi ar fi influențat instrumentarea urgentă a unor dosare cu miniștri
Potrivit comunicatului Inspecției Judiciare, procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul șef al DNA – se arată în raport – ar fi folosit față de colegii procurori ”un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.
De asemenea, o mai acuză de încălcarea art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii” constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat.
O altă acuzație a Inspecției Judiciare se referă la „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate.
Raportul Inspecției Judiciare îl vizează și pe domnul Marius Constantin Iacob, procuror şef adjunct al DNA pentru ”săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza I, din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa..” constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală.”
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor în cauză.
