Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Laura Codruţa Kovesi a cerut revocarea din funcţia de procurori ai DNA a procurorului Doru Ţuluş şi a Mihaelei Moraru Iorga, avizul urmând să fie dat de Secţia pentru procurori a CSM în data de 4 iulie.
Direcţia Naţională Anticorupţie precizează, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro, că procurorii Doru Ţuluş şi Miahela Moraru Iorga, pentru care şefa instituţiei a cerut revocarea în 29 iunie, nu mai îndeplinesc condiţia bunei reputaţii pentru a fi procurori în cadrul DNA, aşa cum rezultă din Codul Deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii a discutat, marţi, cererile de transfer formulate de şase procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorul general Augustin Lazăr comentând solicitările acestora prin faptul că “fiecare procuror lucrează acolo unde consideră că este apt să lucreze”. Claudiu Constantin Dumitrescu, delegat în funcţia de procuror şef al Serviciului pentru combaterea infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care solicită o eventuală detaşare în postul de expert naţional detaşat în cadrul Oficiului European de Luptă Antifraudă, Alina Ştefănescu, Alina Avram, Eugen Anton, Mădălina Scarlat şi Ioan Paul Chiş.
Procurorul Mădălina Scarlat a cerut transferul de la Direcţia Naţională Anticorupţie la Parchetul ICCJ, Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, Parchetul Tribunalului Bucureşti sau la unul din celelalte parchete de pe lângă judecătoriile de sector din Bucureşti, aceeaşi situaţie fiind şi în cazul procurorilor Ioan Chiş şi Eugen Anton, care vor continuarea activităţii la unul dintre Parchetele de pe lângă judecătoriile de sector din Bucureşti sau la Parchetul Tribunalului Bucureşti. De asemenea, procurorul Alina Avram cere continuarea activităţii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu sau revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar procuorul Alina Ştefănescu vrea să revină la Parchetul Judecătoriei Sector 4.
Cererile au fost acceptate în cazurile lui Claudiu Constantin Dumitrescu, Alina Avram şi Alina Ştefănescu, celelalte trei solicitări fiind respinse.
În spaţiul public, aceste solicitări au fost puse în legătură tot cu apariţia în presă a înregistrărilor cu procurorul – şef al DNA.
Potrivit înregistrărilor, care au fost difuzate în 18 iunie, Kovesi le reproşa procurorilor că nu îşi fac treaba, că “de cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA”, iar cine s-a speriat sau nu are chef de muncă să plece: “Ne-am speriat sau ce? Cinci săptămâni nimeni nu a învinuit pe nimeni în DNA, cine nu are chef de muncă să plece. Rămân 10 oameni la DNA, dar ăia ne vedem de treabă şi luptăm până în pânzele albe”. În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis un comunicat de presă în care arăta că înregistrările cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu sunt autentice, ci conţin ”o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conţinutul real al afirmaţiilor” făcute de Kovesi în diverse împrejurări, cum ar fi şedinţe publice ori şedinţe de lucru cu procurorii secţiilor operative.
Ministrul Justiţiei a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu aceste înregistrări, DNA a spus că nu sunt autentice şi a sesizat Parchetul General şi Inspecţia Judiciară.
De asemenea, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu pentru infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a deschis dosar penal cu privire la infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, prevăzută de articolul 268 Cod penal, al. 2, care prevede că “producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.
