Klaus Iohannis a vorbit despre Unire și valorile la care ar trebuie să se raporteze azi românii, într-un discurs susținut la Palatul Patriarhiei, în cadrul sesiunii de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”.
”Când celebrăm Prima Unire, să avem în memorie și abnegația cu care s-a purtat lupta pentru consolidarea unor autorităţi şi instituţii publice puternice și funcționale.
Elitele perioadei au înțeles că, dincolo de frăția de limbă și de sânge, este nevoie de o statalitate pe model occidental, liberal, în care politica şi administraţia să urmărească întărirea economiei provinciilor româneşti, modernizarea agriculturii, construirea de noi căi de comunicații, deschiderea în toate domeniile spre Europa.
Dacă suntem dezamăgiţi că Moldova nu a recuperat decalajul economic şi nu este legată printr-o infrastructură modernă de restul ţării, beneficiind în schimb la fiecare 24 Ianuarie de reînnoite promisiuni, atunci să dăm la o parte populismul şi să ne reîntoarcem la priorităţile oamenilor, aşa cum le-a urmărit cu energie, în scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza”, a spus președintele Klaus Iohannis.
Discursul complet susținut de Klaus Iohannis
24 Ianuarie este ziua în care sărbătorim unul dintre momentele istorice cele mai apropiate de sufletele noastre, Unirea Principatelor. Ea a confirmat cursul spre modernitate şi unitate naţională al Țărilor româneşti, iniţiat în anul revoluţionar 1848.
Atunci, viitorul domn al Unirii, Alexandru Ioan Cuza, ca şi principalul său sfătuitor, Mihail Kogălniceanu, au fost cei care au dat expresie aspiraţiilor românilor din Moldova. Alegerea succesivă a lui Alexandru Ioan Cuza, în 5 și 24 ianuarie 1859 în Moldova şi apoi în Ţara Românească, a fost o confirmare a faptului că marile idealuri ale Revoluţiei de la 1848 nu fuseseră uitate şi că aveau să se regăsească printre prioritățile noului domnitor.
Primii ani după Unirea Principatelor au rămas în istoria şi în mentalul nostru colectiv ca o perioadă definitorie pentru occidentalizarea României.
Consistenţa reformelor iniţiate de Alexandru Ioan Cuza şi relevanţa rezultatelor acestora au trasat calea spre modernitate a țării noastre. În istoria României, parcă niciodată nu au fost mai multe, mai urgente şi mai importante lucruri de făcut decât cele care au fost înfăptuite după Unirea Principatelor.
În domenii precum educaţia, administraţia, apărarea naţională, agricultura şi numeroase altele, cele mai importante procese de modernizare a ţării noastre îşi au rădăcinile în efortul reformator, în energia şi viziunea elitelor acelei perioade.
Marea Unire, ca realizare cardinală a românilor, nu ar fi fost posibilă fără Prima Unire din 1859.
De fiecare 24 Ianuarie ne gândim la moştenirea atât de importantă pe care ne-a lăsat-o domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Este o reflecție necesară, dacă ne dorim ca România să continue să progreseze și să se dezvolte. Trebuie să învăţăm din trecut, în beneficiul generaţiilor de azi şi al moştenirii pe care suntem datori să o lăsăm, şi noi, generaţiilor viitoare.
Unirea Principatelor Române s-a realizat într-un context politic complex, atât intern, cât și internațional.
Misiunea reformatorului Cuza, omul de stat care a pus bazele modernizării țării, a stat sub îndemnul lui Mihail Kogălniceanu: „Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare”.
Aceste principii atât de clar exprimate de Mihail Kogălniceanu reprezintă fundamentul pe care s-a clădit națiunea noastră și una dintre cele mai importante contribuții pe care am primit-o de la generația care a făcut Unirea.
Momentul istoric 1859 a fost posibil, așadar, pentru că elitele acelei perioade şi-au propus ţinte înalte, care să corespundă năzuințelor oamenilor. Iar pentru atingerea acestor obiective naționale au întărit legea, nu au slăbit-o, au construit instituții, nu au încurajat abuzul de putere.
Când celebrăm Prima Unire, să avem în memorie și abnegația cu care s-a purtat lupta pentru consolidarea unor autorităţi şi instituţii publice puternice și funcționale.
Elitele perioadei au înțeles că, dincolo de frăția de limbă și de sânge, este nevoie de o statalitate pe model occidental, liberal, în care politica şi administraţia să urmărească întărirea economiei provinciilor româneşti, modernizarea agriculturii, construirea de noi căi de comunicații, deschiderea în toate domeniile spre Europa.
Dacă suntem dezamăgiţi că Moldova nu a recuperat decalajul economic şi nu este legată printr-o infrastructură modernă de restul ţării, beneficiind în schimb la fiecare 24 Ianuarie de reînnoite promisiuni, atunci să dăm la o parte populismul şi să ne reîntoarcem la priorităţile oamenilor, aşa cum le-a urmărit cu energie, în scurta sa domnie, Alexandru Ioan Cuza.
Doamnelor şi domnilor,
În 1859, Principatele Române îmbrățișau valorile europene și intrau într-un amplu proces de modernizare și consolidare a statului.
În 2019, destinul României nu mai poate fi separat de Uniunea Europeană, ca proiect de pace, prosperitate, siguranţă, echitate şi coeziune pentru cetățenii săi.
De 160 de ani, românii se apropie de valorile umaniste fundamentale ale Europei, prin edificarea unui stat al legii, al democrației și demnității umane, al libertății și egalității.
Acest parcurs a fost marcat de viziune, dar şi de sacrificiu, de angajament, dar şi de jertfă.
Exemplele elitelor şi mesajul acțiunilor lor de acum 160 de ani ne este în continuare călăuzitor și ne arată că, în vremuri grele, adevărații oameni de stat trebuie să se ridice la înălţimea marilor provocări și să acționeze în beneficiul cetățenilor.
