Președintele Klaus Iohannis a susținut joi, 21 martie, la Bruxelles, un discurs înaintea participării la reuniunea Consiliului European.
Întrebat cum a primit Mark Rutte vestea depunerii candidaturii sale la șefia NATO, Klaus Iohannis a răspuns:
„Cu prim-ministrul Mark Rutte ne întâlnim la fiecare summit, avem o relație absolut normală. Niciunul dintre noi nu dorește să strice relațiile. Este chiar o competiție constructivă”.
Klaus Iohannis, despre speculațiile privind negocierea unei alte funcții la nivelul UE: „Eu mă concentrez pe discuțiile pentru NATO”
Klaus Iohannis: La NATO nu există o procedură publică. Nu se votează. Rezultatul se stabilește consensual. Eu cunosc reacțiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilități, prefer să nu le spun public.
Întrebat ce îl diferențiază de Mark Rutte, Klaus Iohannis a spus: „Fiind o competiție atipică, nu cred că este rolul meu să spun ce va face fiecare. Cred că ne deosebește geografia, istoria”.
Klaus Iohannis: „Începerea negocierilor pentru Ucraina și Moldova… cred că vor fi voci care nu ar agrea o grabă ieșită din comun. Vom avea o discuție pe termene mai degrabă decât pe fond”
- Pentru cetățenii români, o industrie energetică înseamnă locuri de muncă, mai multă siguranță în viața de zi cu zi.
- Avem o agendă foarte densă cu subiecte extrem de importante. Aș menționa doar câteva care sunt pe agendă astăzi. Cel mai important este, iarăși, Ucraina. Eu voi insista pe urgența sprijinului miitar.
- România va continua să asigure asistență pe palier umanitar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene. Menținerea sprijinului european rămâne prioritară și pentru Republica Moldova. Este cel mai afectat stat după Ucraina.
- Republica Moldova traversează o perioadă fără precedent Siguranța sa înseamnă siguranța spațiului european. Voi insista asupra securității Mării Negre.
- În ceea ce privește politica de extindere a Uniunii, voi susține cadrele de negociere cu Republica Moldova și Ucraina. Vom aborda un subiect extrem de important: securitatea și apărarea europeană.
- Vom avea o discuție privind progresele înregistrate în domeniul migrației. Voi evidenția contribuția României la protejarea granițelor UE.
Redăm integral discursul președintelui României la Bruxelles
„Bună ziua! O agendă încărcată zilele acestea aici, la Bruxelles, cu ocazia Consiliului de primăvară.
Deja astăzi am participat, la Bruxelles, la Summitul Energiei Nucleare, care a avut loc în această dimineață, unde, împreună cu liderii participanți, am reafirmat angajamentul comun pentru limitarea schimbărilor climatice prin utilizarea energiei nucleare ca sursă de energie curată, dar și sustenabilă.
România și-a asumat, ca strategie națională, dezvoltarea unui mix energetic diversificat și eficient, bazat atât pe regenerabile, cât și pe gaz natural, cât și pe energie nucleară.
Avem toate premisele pentru a deveni un lider regional în sectorul energiei nucleare, prin dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dar și prin noile tehnologii reprezentate de Reactoarele Modulare Mici, așa-numitele SMR-uri.
În prezent, discuțiile se centrează pe atragerea finanțării și pe implementarea deja a proiectelor pe care ni le-am propus.
Pentru cetățenii români, o industrie energetică competitivă înseamnă avans tehnologic, înseamnă locuri de muncă, înseamnă mai multă siguranță în viața de zi cu zi”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele României, despre temele de discuție în cadrul reuniunii Consiliului European
„În ceea ce privește reuniunea Consiliului European, care va începe în câteva minute, avem o agendă foarte densă, cu subiecte extrem de importante și de data aceasta.
Aș menționa doar câteva din subiectele care sunt pe agendă astăzi. Cel mai important, pe departe, este iarăși Ucraina. Eu voi insista pe urgența sprijinului militar și pe necesitatea de a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat, tot aici, la Consiliu. România va continua să acorde asistență pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, sau, în sens mai larg, a produselor agricole.
Menținerea sprijinului european rămâne fundamentală și pentru Republica Moldova. Republica Moldova este cel mai afectat stat de agresiunea Rusiei, după Ucraina, evident. Din vecinătatea noastră, problemele se acumulează foarte mai mult în Moldova.
Voi evidenția faptul că Republica Moldova traversează o perioadă pre-electorală complexă și se confruntă cu amenințări hibride, chiar fără precedent. Și este esențial să o sprijinim. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european.
În tot acest tablou complex, voi insista asupra importanței Mării Negre, zonă cu valențe multiple, după cum știm, atât pentru securitatea în sine a Europei, cât și pentru securitatea alimentară, chiar la nivel global”, a spus președintele României.
Klaus Iohannis, despre extinderea Uniunii Europene
„În ceea ce privește politica de extindere a Uniunii, voi susține adoptarea cât mai curând a cadrelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, precum și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale politice cu ambele state.
Vom aborda, de asemenea, un subiect extrem de important – securitatea și apărarea europeană.
Vom discuta, sigur, propunerile recente ale Comisiei Europene privind consolidarea industriei europene de apărare. Eu voi evidenția că România va participa activ și constructiv la acest efort. Demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse însă în deplină complementaritate cu NATO, care rămâne, pentru Uniunea Europeană, un partener fundamental în asigurarea securității pe întreg continentul european”, a mai spus Klaus Iohannis.
Președintele României, despre situația din agricultură
„Un alt subiect care îi privește direct și pe cetățenii noștri este situația din sectorul agricol. Obiectivul nostru este de a identifica măsuri care să funcționeze pe termen scurt, dar și măsuri care să asigure un răspuns eficient pe termen mai lung, termen mediu și chiar mai lung. Vom discuta aceste chestiuni și cred că vom găsi soluții bune”, a spus președintele României.
Klaus Iohannis, despre conflictul din Orientul Mijlociu
„De asemenea, vom avea iarăși o discuție pe Orientul Mijlociu, unde, din păcate, suntem încă în căutarea unei voci comune, dar este clar că nevoia de dialog cu ambele părți este esențială și, în final, trebuie găsită o soluție pe termen lung.
În acest sens, avem un schimb de opinii cu Secretarul General al ONU, care se va desfășura chiar la începutul sesiunii. Eu voi arăta că România a continuat să acorde asistență umanitară populației civile din Gaza, fie în plan bilateral, fie prin canalele partenerilor.
Vom avea un schimb de idei asupra noii Agende Strategice a Uniunii Europene, astfel încât să putem veni cu propuneri concrete la Consiliul European de vară din iunie 2024”, a spus președintele României.
Președintele României, despre migrație și aderarea României la Spațiul Schengen
„Și, în fine, vom avea o discuție privind progresele înregistrate în domeniul migrației. Voi evidenția, încă o dată, contribuția substanțială a României la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene. Totodată, voi sublinia faptul că România continuă demersurile pentru finalizarea procesului de aderare la spațiul Schengen, prin ridicarea cât mai curând posibil și a controalelor de la frontierele terestre”, a conchis Klaus Iohannis – președintele României.
Întrebări și Răspunsuri
Profiturile obținute din bunurile rusești înghețate în UE
Jurnalist: Aș vrea să vă întreb dacă ar putea să apară probleme în legătură cu cadrul de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Și, dacă-mi permiteți, ieri a fost făcută publică o propunere pentru utilizarea profiturilor obținute din bunurile rusești înghețate în Uniunea Europeană, 90% din aceste profituri ar trebui să ajungă în facilitatea europeană pentru pace pentru Ucraina. Aș vrea să știu dacă e nevoie de unanimitate și care este poziția României, și dacă ar putea să apară probleme în acest sens.
Președintele României: „Chestiunea folosirii acestor fonduri va fi o temă pe care o dezbatem. Noi suntem de acord cu propunerea, însă prevăd discuții complexe în acest context. În ce privește discuția generală cu începerea negocierilor pentru Ucraina și Moldova, nu văd probleme de fond, dar văd posibile probleme de formă, fiindcă există o ambiție de a începe foarte repede. Pe de altă parte, cred că vor fi voci care nu ar agrea o grabă ieșită din comun și cred că pe termene mai degrabă vom avea o discuție decât pe fond. Fondul a fost agreat și toți sunt de acord”.
Trainingul celor 50 de militari ucraineni pe teritoriul României
Jurnalist: Recent ați trimis o scrisoare către Parlamentul României în care era menționat trainingul militarilor ucraineni, 50 de militari ucraineni pe teritoriul României, și tranzitul de echipament militar din Finlanda pe teritoriul României. Puteți da mai multe detalii, în special cine va antrena acești 50 de militari ucraineni, sunt români, sunt forțe Aliate? Și dacă România, pentru că ați vorbit de urgența sprijinului militar pentru Ucraina, care este cerut chiar de aici de la Consiliu, dacă România va fi mai transparentă în ceea ce privește sprijinul militar direct către Ucraina?
Președintele României: „Nu, România nu va fi mai transparentă, și, pentru asta, nici nu o să vă dau cine și pe cine va antrena, dar pot să vă dau un exemplu de proiect de acest tip care mie îmi place foarte mult, este vorba de a antrena piloți ucraineni pe aeronave F-16, lucru care se va desfășura într-o bază din România. În rest, repet doar, nu mi se pare, pur și simplu, util să facem publice detalii despre ajutorul militar sau despre unde facem antrenamente pentru militarii ucraineni. Suntem lângă front, nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina. Aceasta este explicația, dar sigur că toate aceste măsuri sunt agreate de forurile competente și ele sunt gestionate cu foarte mare responsabilitate la noi”.
Candidatura pentru funcția de secretar general al NATO
Jurnalist: V-ați anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, o candidatură oficială în contextul în care știm că este un proces care de regulă se poartă cu negocieri în culise, dar atât dumneavoastră, cât și reprezentanții mai multor state din Europa de Est considerați că este inadmisibil ca Estul să nu fie reprezentat la vârful instituțiilor europene și euroatlantice. Aș dori să vă întreb cum au receptat până acum partenerii Nord-Atlantici, aliații de pe Flancul Estic, dar și partenerii europeni decalogul pe care l-ați propus pentru conducerea Alianței?
Președintele României: „Decalogul a fost foarte bine primit, și cred că nu este niciun secret că am discuții bilaterale cu aliați, și mulți au menționat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante, dar, sigur, în discuții bilaterale au întrebări legate și de alte teme. Până acum, am avut discuții, ca să spun așa, sub linie, foarte bune”.
Sprijinul pentru Klaus Iohannis versus sprijinul pentru Mark Rutte
Jurnalist: Voiam să vă întreb dacă în aceste discuții pe care le-ați avut, și cu Mark Rutte, în special cum a primit anunțul candidaturii dumneavoastră și dacă ați discutat și cu partenerii care și-au arătat sprijinul pentru Mark Rutte – Statele Unite, Marea Britanie, și care va fi poziția Franței în momentul de față.
Președintele României: „Aceste poziții vor fi exprimate de statele respective și de reprezentanții lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO, dar pot să vă spun că sunt discuții foarte bune. Iar cu Prim-ministrul Mark Rutte ne întâlnim la fiecare Consiliu și la fiecare Summit, și discutăm. Avem o relație absolut normală, niciunul dintre noi doi nu dorește ca, prin această competiție, să se strice proiecte sau relații care au fost construite în ani, dimpotrivă. Deci este chiar o competiție constructivă”.
Planul de viitor al lui Klaus Iohannis în contextul european
Jurnalist: Tot legat de această problemă, candidatura dumneavoastră la această funcție a alimentat și unele speculații, speculații în spațiul intern că ar fi de fapt și o posibilă cale pentru a negocia o altă funcție, o altă funcție la nivelul european, la una dintre cele mai înalte funcții la nivelul Uniunii Europene. Și voiam să vă întreb dacă excludeți posibilitatea de a mai candida pentru o altă funcție după acest episod al discuțiilor și negocierilor legate de funcția de secretar general la nivelul acestei Alianțe Nord-Atlantice.
Președintele României: „Eu mă concentrez pe discuțiile pentru NATO”.
Jurnalist: Deci nu va exista nicio altă discuție pentru alte funcții mai târziu, după momentul 9 iunie?
Președintele României: „Cred că v-am răspuns destul de tranșant”.
Jurnalist: Vă rog să-mi permiteți o întrebare mai directă pe acest subiect. Ați primit reacții de susținere din partea țărilor membre? Și pe cine considerați, să spunem, aliați în obținerea acestei candidaturi?
Președintele României: „După cum am răspuns și la altă întrebare, nu este uzual să se facă declarații după aceste negocieri. Rezultatele sunt deosebit de sensibile, fiecare stat vrea să facă anumite afirmații, dar ele să fie păstrate totuși în cadrul NATO. Vedeți, la NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabilește consensual, și atunci aceste discuții sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu dorește ca în spațiul public să se vehiculeze felul în care au reacționat. Eu cunosc reacțiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilități, prefer să nu le spun public”.
Jurnalist: Este deja a cincea întrebare despre concurența cu Mark Rutte, dar trebuie să întreb și asta. Ce vă diferențiază față de Mark Rutte și de ce v-ar vota pe dumneavoastră în defavoarea domnului Mark Rutte? Și, la final, o întrebare pe politică internă, dacă mai este timp.
Președintele României: „Fiind o competiție atipică, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face și ce va face, dar cred că ne deosebește geografia, istoria și, cu siguranță, sunt unele teme unde abordările noastre, ambele sunt foarte constructive, dar ușor diferite în ce privește viitorul NATO”.
Aderarea României la Spațiul Schengen
Jurnalist: Peste o săptămână și puțin, România intră în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, iar Ministerul de Interne, neconstrâns de nimeni, vine cu o propunere de ordonanță de urgență care produce confuzie printre cei care au minori care vor călători. Această ordonanță de urgență spune: „părinții, reprezentanții legali, persoanele care îi însoțesc pe cetățenii români minori în anumite spații în anumite spații special amenajate, trebuie să se prezinte și să semnaleze ca atare, în incinta aeroporturilor și porturilor”. Dumneavoastră cum comentați această propunere de la Ministerul de Interne, care practic mai mult ne duce cu gândul la o barieră decât la ideea de liberă circulație?
Președintele României: „Nu o comentez deloc. O să îi las pe cei de la Interne să explice ce au vrut prin această inițiativă”.
Un posibil candidat comun la alegerile prezidențiale din România
Jurnalist: Voiam să vă întreb de ultimele discuții din coaliția de guvernare, având în vedere că s-ar contura susținerea unui candidat comun la alegerile prezidențiale. Dumneavoastră v-ați pronunțat o dată pe acest subiect, voiam să știu dacă susțineți sau care este părerea dumneavoastră, de a merge coaliția cu un candidat comun la alegerile prezidențiale.
Președintele României: „Nu cred că este momentul acum să discutăm despre ce va fi după europarlamentare. Așa s-a convenit și în Coaliție, acum toată lumea să se concentreze pe europarlamentare și locale, iar după aceea imediat să se tranșeze chestiunea felului în care se vor prezenta candidați pentru Președinte și ulterior pentru Parlamentul național. Cunosc aceste discuții, dar nu cred că este bine să amestecăm lucrurile acum. Așa s-a convenit, acum discutăm europarlamentare și locale. Că vom avea opinii, toți avem opinii, dar pentru omul de rând cred că este bine să primească aceste opinii pe rând. Dacă le amestecăm pe toate, nu rezolvăm probabil mare lucru”.
Alegerile locale în România
Jurnalist: Domnule Președinte, apropo de alegerile locale, avem la Primăria Capitalei un candidat comun susținut de PSD și PNL, și Nicușor Dan, care a fost susținut de PNL. Dumneavoastră pe cine ați vota?
Președintele României: „Păi, stați să își anunțe candidatura și pe urmă discutăm. Vă amintiți cu „pe cine votați?” acum mai mulți ani, și pe urmă nu s-a mai prezentat. Una peste alta, ca să nu fiu foarte evaziv, cred că, până în momentul acesta, Coaliția a făcut pași buni și a găsit un candidat bun”.
Sursa foto: Presidency
