Președintele României susține o declarație de presă în cadrul primirii la Palatul Cotroceni a Președintelui Confederației Elvețiene. Este prima conferință de presă a lui Klaus Iohannis după votul negativ pe care Austria l-a acordat României în contextul aderării României la Spațiul Schengen.
Principalele declarații ale președintelui României:
- Consultările au confirmat soliditatea relației bilaterală, cât și perspectivele foarte bune în această periodă dificilă;
- Cooperarea economică înregistrează un curs ascendent;
- Volumul schimburilor comerciale a crescut: 1,76 miliarde de euro în 2021;
- După primele 9 luni ale anului curent ne apropiem de 1,5 miliarde de euro;
- Elveția rămâne un investitor important în România;
- Ne vom concentra pe subiecte de interes comun: cercetare, eenrgie, sănătate, medicină, etc.;
- Contribuția Elveției reprezintă un program complex de cooperare acoperind 10 arii tematice.
- Securitatea energetică la nivel european;
- România și Elveția au interese comune în implementarea unor soluții concrete în piața de energie;
- Evoluția războiului din Ucraina – impactul multidimensional și răspunsul statelor noastre;
- Am discutat despre asistenta acordată de statele noastre Ucrainei precum și altor parteneri afectați de război
- 3 milioane de refugiați ucrainei ne-au trecut granița;
- Am expus eforturile noastre de facilitare a tranzitului de cereale din Ucraina – peste 10 milioane de tone de cereale și alte produse agricole către state terțe vulnerabile.
Principalele declarații ale Președintelui Confederației Elvețiene:
- Suma de 221 de milioane de franci elvețieni este și mult și puțin; Ce contează este că fondurile sunt utilizte pentru a aprofunda relațiile noastre;
- Vizita de azi a fost ocazia să semnăm acorduri bilaterale de punere în aplicare a celei de-a doua contribuții elvețiene;
- În spatele sintagmei oarecum tehnocrate există o relație personală și un parteneriat între țările noastre;
- Elveția, în calitate de stat non-membru întreține cu UE relații intense;
Întrebări și Răspunsuri
Ce veți face la Consiliul European dacă pentru România subiectul aderării la Schengen este închis?
Klaus Iohannis: „Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toți în România și trebuie să spun că am fost dezamăgit și supărat după ce am primit rezultatul acestui vot. Dezamăgirea și supărarea vin din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem și sperăm să intrăm cu drepturi depline în Spațiul Schengen. După ce în decursul acestui an care se apropie de final am avut nilte reușite notabile: existența acelui MCV. Am reușit împreună cu Guvernul, cu Coaliția să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a decis că acest mecanism s-a finalizat și a fost ridicat. Am reuși să-i convingem pe partenerii olandezi să schimbe opinia față de România în spațiul Schengen. Tot în acest an s-a schimbat ecuația politică din Suedia și inițial Parlamentul suedez nu a fost deloc încântat cu o posibilă aderare a României la Spațiul Schengen. Pe 16 noiembrie, la București, a avut loc o întrunire a miniștrilor de Interne – la finalul acestei reuniuni miniștrii de Interne au emis o declarație care a fost foarte clară: România și Bulgaria sunt binevenite în Spațiul Schengen.
Doar două zile mai târziu, același ministru de Interne din Austria declara în fața presei austriece că Austria nu poate admite o lărgire a Spațiului Schengen. S-au vehiculat diferite date care nu au coincis cu datele noastre, nici cu datele Frontex. Și când s-a votat s-a petrecut un lucru interesant: Austria a susținut două săptămâni că Spațiul Schengen nu poate fi extins pentru că sunt prea mulți migranți, dar pentru Croația a știut să voteze „Da”, dar pentru România și Bulgaria a știut să voteze „Nu”. Acest mod de a face politică europeană nu poate fi considerat pozitiv. Este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite și nu este cauza unei migrații nelegale. România a primit un „Nu” nemeritat pentru o chestiune pe care nu am cauzat-o.
De aceea, nici românii nu au înțeles de unde și până unde acest refuz. În politică nu contează dacă ești supărat sau frustrat, suntem aleși pentru a rezolva problemele comunității și asta voi face eu în continuare. Acest vot nu mă face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat. Asta nu va fi simplu. Acum, miercuri și joi și probabil și vineri vom avea o întrunire a Consiliului European și voi ridica această problemă. Noul vot va fi doar atunci când se va întruni Consiliul JAI. Din datele pe care le avem acum este greu de crezut că în așa puține zile va existra o schimbare pe partea austriacă.
Cu siguranță sunt lucruri care puteau fi făcute altfel, dar mi-e greu să înțeleg cum puteai să faci mai bine când o parte își schimbă atitudinea nepregtăti față de vot”.
Președintelui Confederației Elvețiene: „Elveția nu este membră a Uniunii Europene, ci membru asociat fără drept de vot. Elveția este favorabilă aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Cei care au experiență în materie de politică știu că nu reușești tot timpul când vrei sau când vreți .Consider că blocajul actual sunt cauzate din blocaje contingente. Presiunea migratorie este una reală asupra Austriei, deci aleșii lor trebuie să țină cont de asta. Elveția știe ce înseamnă această relație cu UE. Trebuie să ții seama și de doleanțele cetățenilor, să ai răbdare și să dai răbdare de perseverență”.
Sursa foto: Presidency
Citește și: Indicele ROBOR a coborât la cea mai mică valoare din ultimele 4 luni
