Presedintele Klaus Iohannis admite, in Polonia, ca Romania nu va putea forma impreuna cu alti aliati NATO o forta navala in Marea Neagra, pana la summitul urmator.
Dupa ce sâmbătă, la finalul summitului de la Varșovia, seful statului a declarat ca acceptarea de catre Alianta a acestei idei este un success, duminica Klaus Iohannis a revenit.
“Avand, totusi, in vedere timpul relativ scurt, s-a convenit, la ministeriala apararii, ca aceasta chestiune sa fie lamurita doar de principiu la summitul care tocmai s-a incheiat la Varsovia, sa se reconfirme importanta strategica, sa se reconfirme dorinta aliatilor de a face Marea Neagra mai sigura. S-a dat sarcina ministrilor apararii sa inceapa sa lucreze la un concept putin mai concret”, a afirmat seful statului.
Pe de alta parte, Klaus Iohannis a recunoscut ca in cadrul Aliantei exista pareri diferite in legatura cu infiintarea unui grup naval militar la Constanta. “Aparent, ar exista opinii diferite. Inca nu exista o solutie comuna a aliatilor. Din varii motive, cateodata unii politiceini, militarii mai rar, fac afirmatii care nu reprezinta punctul de vedere NATO. Toate acestea, insa, nu trebuie sa ne ingrijoreze, ci trebuie sa ne bucure, fiindca inseamna ca exista o preocupare reala pentru a gasi solutia cea mai buna pentru Marea Neagra”, a precizat Klaus Iohannis.
Presedinte polonez, Andrzej Duda a raspuns la intrebarea Europa FM si a explicat ca Romania si Polonia trebuie sa vorbeasca pe o voce comuna, atat in ceea ce priveste reformarea Uniunii Europene, cat si securizarea suplimentara a estului Europei.
“Va fi directionata o campanie din cadrul armatei romane in Polonia, noi am declarat directionarea campaniei din Polonia, in Romania, este exprimarea solidaritatii noatre in cadrul Aliantei Nord-Atlantice”, a precizat presedintele Poloniei.
Summitul NATO de la Varșovia s-a încheiat cu o schimbare de ton în discursul unora dintre cei mai importanti lideri referitor la Rusia.
Astfel, pe de o parte, în declarația finală a summitului, acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și în Marea Neagră dar la celelalte granițe cu NATO dar și retorica nucleară sunt descrise ca fiind destabilizatoare și iresponsabile.
Pe de altă parte, în conferința de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că nu trebuie exagerat cu amenințările Rusiei.
În declarația finală a summitului, România apare de patru ori, iar Marea Neagră de 8 ori.
Astfel, se oficializează trecerea scutului antirachetă din România, Spania și Turcia sub comandă NATO și se anunță înființarea unei brigăzi multinaționale în România.
Presedintele României, Klaus Iohannis, a declarat la sfârșitul summitului NATO de la Varșovia că tara noastră și-a indeplinit mandatul asumat.
„Summit-ul NATO care s-a încheiat astăzi constituie un moment foarte important pentru Alianţa Nord-Atlantică şi, evident, şi pentru ţara noastră. Pot spune cu toată certitudinea că a fost un Summit de
succes pentru România. Prin rezultatele Summit-ului, România îşi consolidează poziţia ca stat membru NATO şi actor regional care contribuie efectiv şi eficient la menţinerea securităţii şi stabilităţii într-o zonă marcată de numeroase riscuri şi provocări. Atât Declaraţia privind
Securitatea Transatlantică, cât şi Declaraţia Finală a Summit-ului, adoptată astăzi, acoperă toate temele de interes pentru România, toate temele care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT”, a declarat seful statului.
Klaus Iohannis a anunțat că unul dintre principalele obiective, crearea unei brigăzi multinaționale NATO în România, va fi atins prin participarea Bulgariei cu un batalion si a Poloniei cu o campanie.
„La această brigadă în cadrul Summit-ului și-au anunțat până cum contribuții Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile și cu alți aliați pentru alte contribuții. România, la rândul său, își asumă partea sa de responsabilitate și contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia.La această brigadă în cadrul Summit-ului și-au anunțat până cum contribuții Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile și cu alți aliați pentru alte contribuții. România, la rândul său, își asumă partea sa de responsabilitate și contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia”, a afirmat Klaus Iohannis.
Pe de altă parte, președintele a explicat că odată cu acest summit elementele scutului antirachetă de la Deveselu vor fi integrate în sistemul de apărare al NATO și astfel România găzduiește o bază NATO permanentă.
Separat de hotărârile adoptate de NATO, președintele Klaus Iohannis a confirmat că de anul viitor vor veni forțe americane suplimentare penntru a se antrena cu cele românești.
