Legile Justiției sunt trimise în Parlament: ministrul de resort prezintă miercuri pachetul de modificare a legislației din domeniu.
Tudorel Toader merge astăzi în fața unei comisii parlamentare speciale – conduse de nimeni-altul decât predecesorul său Florin Iordache, artizanul ordonanței 13.
Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost anunţat public în luna august. De atunci, a fost criticat de asociațiile de magistrați, de societatea civilă și de președintele țării, iar plenul CSM l-a avizat negativ.
Pachetul de modificare a legilor Justiţiei va fi prezentat de Tudorel Toader începând cu ora 13.
Propunerile ministrului Justiției vor fi analizate de comisia specială condusă de deputatul PSD Florin Iordache.
Așadar, modificările aduse în domeniul justiției vor fi promovate ca inițiaitivă parlamentară, dar controverstatele prevederi rămân – după cum declara recent ministrul Tudorel Toader.
Prevederi controversate
Să amintim, proiectul prevede excluderea președintelui din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General și trecerea Inspecției Judiciare de la CSM la Ministerul JustiȚiei. În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani.
O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.
Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani.
La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.
De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.
Proiectul, avizat negativ de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul, arătând, între altele, că acesta nu oferă garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi încalcă dispoziţiile constituţionale.
Avizul este unul consultativ, așadar parlamentarii nu sunt obligați să țină cont de acest punct de vedere.
La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a solicitat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, printr-o scrisoare, să retragă din proiectul de modificare a legilor justiţiei orice referiri la Inspecţia Judiciară (IJ), pentru ca acestea să facă obiectul unui proiect de lege distinct, apreciind că mutarea IJ la Miniserul Justiţiei este inacceptabilă.
“Propunerea actuală, cu mutarea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei, este inacceptabilă. Inspecţia Judiciară comportă probleme complexe, care necesită o abordare separată şi profundă. Va trebui făcut în acest sens un studiu comparat cu alte sisteme de drept pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru Inspecţia Judiciară, o soluţie care să îi întărească independenţa şi să îi asigure o funcţionare eficientă”, arată UNJR în scrisoarea trimisă ministrului Toader.
Uniunea Judecătorilor îi mai cere ministrului să revină asupra vârstei şi experienţei minime de a intra la INM, în condiţiile în care în proiectul de modificare a legilor justiţiei intrarea la INM este condiţionată de vârsta de 30 de ani şi de o vechime de 5 ani în domeniul juridic.
“Datele statistice arată că impunerea unei experienţe minime, cumulate cu vârstă minimă, vor avea ca efect direct imposibilitatea ocupării posturilor vacanţe din sistem. Acest efect se va răsfrânge negativ asupra judecătorilor de la judecătorii care sunt deja supraaglomeraţi, după cum am atras atenţia în mod constant. Soluţia propusă atât de asociaţii, cât şi de CSM, de prelungire a perioadei de pregătire, răspunde mult mai bine necesităţii de a avea judecători definitivi cu o suficientă experienţă profesională, care să dubleze pregătirea teoretică, fără a implica şi riscurile propunerii actuale”, mai arată UNJR.
Cu privire la forma data răspunderii materiale în proiect, UNJR îşi menţine poziţia că această “încalcă dispoziţiile art. 52 alin. 3 din Constituţie referitoare la condiţia exercitării funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. De asemenea, formularea propusă este atât de laxă încât nu circumscrie în nici un mod limitele răspunderii, lăsând loc arbitrariului.”
Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi.
Şeful statului a declarat că îl îngrijorează profund faptul că se propune, prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor şefi, spunând că este o „greşeală fundamendală”.
Preşedintele a mai spus că mutarea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei aduce presiune politică asupra inspecţiei.
